Hillary Clinton a devenit marți noaptea prima femeie din istoria Statelor Unite care a obținut nominalizarea unuia dintre marile partide americane – Partidul Democrat – pentru candidatura la președinție în cadrul unei Convenții care nu a fost lipsită nici de emoții, nici de controverse.
Spre deosebire de Convenția Republicană, unde lideri ai partidului au refuzat să numere voturile delegaților stat cu stat și au recurs la un soi de vot prin decibeli – literalmente, tabăra care a strigat mai tare a fost declarată câștigătoare -, șefii democrați au acceptat numărătoarea stat cu stat.
Situația a fost destul de tensionată după ce în prima zi susținătorii senatorului Bernie Sanders protestaseră cu putere împotriva a ceea ce ei au reclamat a fi favorizarea fățișă de către leadership-ul democrat a lui Hillary. Abia spre seară, când delegații din Dakota de Sud și-au anunțat cele 15 voturi pentru Hillary și în felul acesta a fost depășit pragul de 2.382 de delegați necesari nominalizării, tabăra Clinton a izbucnit în urale. În final, scorul a fost de 2.842 la 1.865, dar lucrurile ar fi putut sta cu totul altfel. Nucleul socialist dur al taberei Sanders a luat cu asalt străzile din Philadelphia, unde se desfășoară Convenția, protestele depășindu-le în amploare pe cele de la Cleveland, unde a avut loc Convenția Republicană, semn că atât la democrați, cât și la republicani unitatea mult clamată nu există.
„Românul” care nu știe românește
Tensiunile din Partidul Democrat au fost alimentate de către scurgerea a 20.000 de e-mail-uri aparținând unui număr de șapte oficiali ai Comitetului Național Democrat (DNC), întinse pe o perioadă de șapte luni, în care se discutau modalități de a sprijini candidatura lui Clinton și a bloca ascensiunea lui Sanders. Cum DNC este un organism central care ar trebui, în principiu, să fie neutru în raport cu candidații și să le asigure tuturor condiții organizatorice egale de campanie, susținătorii lui Sanders au denunțat fraudarea campaniei și lipsa de echidistanță a leadership-ului partidului. E-mailurile au fost publicate de WikiLeaks, iar Julian Assange nu a făcut nici un secret din faptul că dorește în acest fel să submineze nominalizarea lui Hillary și să o împiedice să devină președintele SUA. Scandalul a fost suficient de serios încât să o forțeze pe președinta DNC, Debbie Wasserman Schultz, să demisioneze din funcție.
Dar, în afară de WikiLeaks, e-mail-urile au mai fost trimise la câteva publicații din Occident de către un pretins hacker care s-a recomandat drept Guccifer 2.0 în onoarea primului Guccifer, hackerul român Marcel-Lehel Lazăr, care execută în prezent o pedeapsă de șapte ani la închisoarea din Arad. Guccifer 2.0 a pretins că este, de asemenea hacker român și i-a încurajat pe jurnaliști să îl contacteze de pe o adresă AOL în care își lăsase la vedere și IP-ul, lucru pe care specialiștii l-au calificat drept „o prostie de amator, fie o dezinformare crasă”. Jurnaliștii de la Motherboard, un canal din cadrul consorțiul Vice, au făcut exact acest lucru: l-au contactat pe Guccifer 2.0 și l-au rugat să vorbească românește. După ce s-a chinuit să scoată două fraze într-o românească stricată, Guccifer 2.0 a dat-o pe o rusească fluentă, rusa fiind limba în care de altfel comunicase cu alte publicații.
Potrivit New York Times, serviciile de securitate americane sunt sigure în acest moment că atacul cibernetic asupra DNC este opera rețelelor de hackeri coordonate de serviciile secrete rusești, respectiv FSB și serviciul secret al armatei, GRU, ambele aflate sub comanda Kremlinului. Cele două entități identificate ca fiind la originea atacurilor, Cozy Bear și Fancy Bear, au mai atacat în trecut Casa Albă, Pentagonul, dar și Bundestagul german și sunt 100% rusești. Kremlinul neagă cu vehemență, dar urmele și modul de operare duc, fără îndoială, la Moscova. Serviciile de informații americane s-au abținut să se pronunțe răspicat dacă atacul asupra DNC se încadrează în activitățile „curente“ de spionaj cibernetic sau reprezintă o tentativă țintită de a deturna alegerile prezidențiale americane, dar președintele Obama nu a exclus posibilitatea ca rușii să încerce să influențeze alegerile.
Tensiunile din Partidul Democrat au fost alimentate de către scurgerea a 20.000 de e-mail-uri aparținând unui număr de șapte oficiali ai Comitetului Național Democrat (DNC), întinse pe o perioadă de șapte luni, în care se discutau modalități de a sprijini candidatura lui Clinton și a bloca ascensiunea lui Sanders.