Pentru ca nu sortam diferentiat gunoiul, iar Guvernul nu face nici o miscare sa puna in aplicare angajamentele asumate prin tratatul de aderare, Romania poate sa piarda peste un miliard de euro de la Uniunea Europeana. In plus, riscam sa platim si amenzi, la care se adauga si criticile vehemente ale oficialilor europeni.
Cu toate acestea, in loc sa pedaleze puternic pe introducerea sistemului de colectare selectiva a gunoiului pe patru fractii – hartie si carton, metal, plastic si sticla –, autoritatile nu par deloc foarte interesate. Dovada si faptul ca deja se vorbeste de introducerea sistemului depozit/ buy back, pentru care Romania ar trebui sa aloce alti bani si ar pierde si fondurile alocate de UE. Este evident ca nu cere nimeni minuni peste noapte, dar, dupa trei ani de la intrarea in UE, Romania nu a reusit sa asigure nici macar organizarea sistemului de salubrizare in mediul rural. si la sate nu mai vorbim de colectarea selectiva, ci, pur si simplu, de strangerea gunoiului si infiintarea de depozite ecologice. In privinta colectarii selective a deseurilor, rezultatele de pana acum sunt mai mult decat timide.
Containerele colorate diferit, cate o culoare aferenta fiecaruia dintre cele patru tipuri de deseu colectat, s-au amplasat doar in marile orase si in nici un caz in prea multe locuri. In plus, in lipsa unei campanii foarte serioase de educare a populatiei privind importanta implementarii sistemului de colectare diferentiata, deci de sortare a gunoiului, in containerele respective se arunca deseurile la gramada.
Noul sistem de depozit buy back, care incepe sa fie agreat de autoritati si care, de fapt, ar putea fi aplicat doar de o mica parte a agentilor economici – probabil ca la mijloc sunt din nou interese ale unui cerc restrans de oameni de afaceri din jurul unor politicieni –, este complet neagreat de UE, care il catalogheaza ca fiind generator de evaziune fiscala, si nici nu il finanteaza. In plus, are foarte multe inconveniente precum: stimularea evaziunii fiscale, sistemul fiind bazat pe numararea sticlelor/ambalajelor returnate, deci o libertate foarte mare in materie fiscala; introducerea sistemului de garantie pentru PET, care va fi mai mare decat costul producerii acestuia; producerea fictiva sau poate chiar reala de noi PET-uri cu scopul incasarii garantiei acestora la vanzarea produselor ambalate in respectivele PET-uri; incurajarea activitatii romilor de a scormoni in gunoaie dupa PET-uri pentru a primi bani; produsele ambalate in PET-uri se vor scumpi foarte mult, chiar si cu 50%; s-ar incuraja, in detrimentul micilor comercianti, activitatea supermarketurilor, singurele care ar putea sa isi permita cumpararea unor asemenea masini (o astfel de masina costa 100.000 euro); cumparatorii vor trebui sa ia dupa ei ambalajele goale si sa mearga doar la supermarketul respectiv, fiecare folosind propriul sau sistem de etichetare.
Concluzionand, desi sistemul pare a fi mai rapid de aplicat, mai ales ca pana in 2013 Romania are de realizat niste tinte importante in materie de mediu, corect ar fi ca autoritatile sa urmeze pasii firesti si sa nu devieze de la obiceiurile dovedite deja eficiente in celelalte tari UE. Cu alte cuvinte, sa foloseasca corect fondurile europene, sa le directioneze catre fiecare judet in parte si sa aplice urgent si corect sistemul de colectare selectiva a deseurilor. In caz contrar, vom fi din nou repetenti la UE si vom iesi in evidenta prin neseriozitate si "inventivitate" de dragul unor interese personale sau de grup ale unor politicieni.
