17.2 C
București
marți, 21 mai 2024
AcasăSpecialRomânia l-a ales pe Macron înaintea Franței. Cum ne poate ajuta |...

România l-a ales pe Macron înaintea Franței. Cum ne poate ajuta | ANALIZĂ ROMÂNIA LIBERĂ

Bucureștiul a mizat pe Emmanuel Macron de la început. Cu mult înaintea primului tur de scrutin, când în cursă încă mai aveau speranțe conservatorii și socialiștii, Ambasada României de la Paris a organizat o dezbatere pe teme europene cu invitat special Emmanuel Macron.

Acolo, pe 21 martie 2017, în fața ambasadorilor statelor UE acreditați în Franța, viitorul președinte și-a prezentat viziunea pentru Europa și modalitățile de relansare a proiectului european. Nu a fost singurul candidat invitat, dar se dovedește că a fost cel mai important.

 Faptul că și-a expus planurile sale europene la Ambasada României de la Paris ar putea fi un semn bun. În orice caz, ambasadorul Luca Niculescu, cel care a avut ideea să-l invite la dezbaterea din martie, ne-a spus că alegerea lui Emmanuel Macron “este o veste bună pentru Franța, pentru Europa și pentru România” și că “există multe ancore de care ne putem folosi” în relația româno-franceză. “În primul rând relațiile îndelungate dintre Franța și România, apoi Parteneriatul Strategic semnat în 2008,  care a primit anul trecut o nouă foaie de parcurs”, a precizat Luca Niculescu.

 Interesele Franței în România au rămas cumva aceleași ca în perioadele anterioare: Parisul are un singur partener în Europa de Est alături de care poate juca în regiune, România. Depinde în mare măsură de înalții oficiali de la București să știe cum să răspundă intereselor Parisului aici. După ieșirea Marii Britanii din UE, Franța devine pionul european principal la nivel internațional: pentru că deține bomba atomică și pentru că face parte din Consiliul de Securitate al ONU.

 

Principalii protectori occidentali ai României

 

Emmanuel Macron ar putea duce mai departe, dacă va avea o majoritate parlamentară prietenoasă, promisiunea făcută de predecesorul său privind primirea României în Schengen, fiindcă relațiile s-au îmbunătățit lent după mulți ani de suișuri și coborâșuri, iar acum ar putea beneficia din nou de un impuls.

 Fisurile, reparate oarecum între timp, au început încă înainte ca Traian Băsescu să vorbească despre axa București-Londra-Washington (decembrie 2004) și s-a lărgit după anunțarea acestui proiect, care i-a jignit pe francezi. Din punct de vedere istoric, francezii s-au considerat – și de multe ori au și fost – principalii protectori occidentali ai României. Apoi, în 2011, când România părea să-și fi făcut temele pentru aderarea la Spațiul de Liberă Circulație Schengen, cel puțin în aceeași măsură ca celelalte state foste socialiste care fuseseră deja primite, Franța și Germania au fost primele care s-au opus. Bucureștiul și Parisul se aflau, însă, din 2010, într-un război al declarațiilor pe tema trimiterii romilor înapoi în țară.  Pe deasupra, Traian Băsescu a făcut valuri la întâlnirile liderilor NATO și nu numai, acuzând Franța că vrea să le dea rușilor tehnologie NATO odată cu vânzarea navelor de luptă Mistral de ultimă generație. În cele din urmă, după ce Rusia a anexat Crimeea, Parisul a renunțat la contractul cu Moscova privind cele două nave Mistral.

Sezonul cultural comun

Odată cu alegerea lui Klaus Iohnnis, relațiile au început să se încălzească. Actualul președinte român a făcut prima sa vizită în afara țării la Paris (februarie 2015) unde a declarat că va considera relația cu Franța “o prioritate”.  România ar putea să se folosească de Președinția UE din 2019, unde se pare că Franța vrea să o sprijine și de “Sezonul cultural comun”, 1 decembrie 2018-14 iulie 2019, pentru a recupera în totalitate vechea prietenie franco-română.

Pe de altă parte, dacă nu există derapaje, ­Bucureștiul  are șansa în această perioadă, să ocupe locul gol rămas după retragerea Poloniei și Ungariei în politicile lor populiste.

Mai mult decât atât, România și-ar putea atinge două dintre obiectivele sale mai vechi cu sprijinul Parisului: primirea în Schengen și aderarea la OECD, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Doar cinci state din UE nu sunt încă membre ale OECD, organizația internațională a națiunilor dezvoltate care aderă la principiile democrației reprezentative și economiei de piață, și care are sediul la Paris.

Sabina Fati
Sabina Fatihttp://sabina-fati
Sabina Fati, redactor-sef adjunct
Cele mai citite

Opt persoane au murit în accidentul de elicopter din Iran. Alături de președinte se aflau ministrul de externe și doi lideri regionali

Opt persoane se aflau în elicopterul care s-a prăbușit în Iran, toate cele opt persoane fiind declarate decedate. Principalul oficial care a murit este președintele...

Carambol pe DN 1, la Bărcănești! Traficul spre București este blocat

Traficul pe drumul naţional DN 1, la Bărcăneşti, pe sensul către Capitală, este blocat și deviat, în urma unui accident în care au fost...

Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, poate face un nou apel împotriva extrădării în SUA

Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, poate face un nou apel împotriva extrădării în SUA, a decis Înalta Curte, potrivit BBC. Julian Assange a primit permisiunea de...
Ultima oră
Pe aceeași temă