Prin forma legii votului uninominal adoptata de parlamentari, dupa mai bine de un an de discutii, cetatenii vor avea, teoretic, posibilitatea sa aleaga nume si nu liste de partid. Mecanismul de redistribuire a mandatelor va permite insa ca in Legislativ sa intre persoane situate pe locuri "codase" in preferintele electoratului. Aceasta deoarece repartizarea mandatelor neadjudecate direct va tine cont de masura in care candidatul dintr-un colegiu uninominal a contribuit la succesul partidului pe care-l reprezinta, caz in care sunt avantajate formatiunile cu asa-zisi candidati-locomotiva. Alte noutati, fata de sistemul aflat inca in vigoare, se refera la dreptul romanilor din strainatate de a avea reprezentanti in Parlamentul de la Bucuresti si la introducerea unui prag electoral alternativ, menit sa ajute partidele mici si organizatiile apartinand minoritatilor nationale. La insistenta PSD, pe langa schimbarea mecanismului de repartizare a mandatelor, s-a acceptat si extinderea votului uninominal pentru presedintii de consilii judetene. Acestia vor fi alesi intr-un singur tur de scrutin si nu vor mai fi la cheremul consilierilor judeteni, fiind exclusa posibilitatea schimbarii lor din functie pe durata celor patru ani de mandat. Noua lege electorala ar putea fi tergiversata insa prin atacarea ei la Curtea Contitutionala.
Legea prin care se schimba sistemul electoral a fost adoptata de Parlament si va fi trimisa spre promulgare, avand sanse de intrare rapida in vigoare doar daca nu va fi atacata la Curtea Constitutionala.
Unul dintre principalii opozanti ai votului uninominal, PRM, si-a anuntat intentia de a ataca legea la Curtea Constitutionala, fiind posibil, potrivit lui Corneliu Vadim Tudor, ca sesizarea sa fie gata in cursul zilei de azi. O problema ar putea intampina peremistii in ceea ce priveste semnaturile necesare, dat fiind ca numarul de parlamentari ai PRM este aproximativ jumatate fata de numarul minim necesar. Un posibil ajutor ar putea insa primi de la PC, ai carui reprezentanti au declarat ca urmeaza sa ia o decizie referitor la sesizarea CC.
5±3 si prag alternativ
Noua lege electorala conserva actualele norme de reprezentare pentru Senat si Camera Deputatilor: un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori. Cu alte cuvinte, la viitoarele alegeri numarul de parlamentari nu va diferi cu mult de cel actual (137 de senatori si 322 de deputati), o usoara scadere datorandu-se exclusiv reducerii numarului de locuitori fata de anul 2004.
Vor fi organizate 43 de circumscriptii – cate una la nivelul celor 41 de judete, una pentru municipiul Bucuresti si una pentru romanii care domiciliaza in afara tarii – in cadrul carora vor fi constituite colegiile uninominale (cate unul pentru fiecare mandat de senator si, respectiv, deputat).
Fiecare partid, alianta politica sau electorala, precum si organizatiile apartinand minoritatilor nationale nu pot propune decat un singur candidat, iar la depunerea candidaturii vor trebui sa faca dovada constituirii unui depozit, in contul Autoritatii Electorale Permanente, in valoare de 5 salarii minime brute pe tara (2.500 de lei la momentul actual). Dupa terminarea alegerilor depozitul va fi restituit formatiunilor care au obtinut cel putin 2% din voturile valabil exprimate, precum si candidatilor independenti care au strans macar 20% din voturile valabil exprimate in colegiul uninominal in care au candidat. Masura constituirii depozitului a fost explicata prin necesitatea responsabilizarii candidatilor si "descurajarea aventurierilor".
Candidatii independenti vor trebui sa aiba sustinerea a minimum 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza.
Pentru a intra in Parlament, un partid, o alianta politica sau o alianta electorala, precum si organizatiile apartinand minoritatilor nationale trebuie sa treaca pragul electoral. Pe langa "clasicul" 5%, a fost introdus un prag alternativ, gandit sa avantajeze partidele mici si organizatiile minoritatilor nationale. Este vorba de obtinerea primului loc in sase colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si in trei colegii uninominale pentru Senat. De remarcat ca nu este vorba de obtinerea a 50% plus unu dintre voturi din totalul voturilor, ci de obtinerea primului loc, fie ca acest lucru se intampla cu doar o treime din voturile exprimate! In ciuda calculelor care indica faptul ca pragul alternativ inseamna mai putin de 3% din voturile valabil exprimate pe intreaga tara, au existat cereri de scadere a acestuia din partea UDMR si PC, respinse insa in Parlament.
In ceea ce priveste procesul de votare pentru Parlament, fiecare alegator va primi doua buletine de vot: unul pentru Camera Deputatilor, celalalt pentru Senat. Alegerile se vor desfasura intr-un singur tur de scrutin, insa doar o parte dintre mandate vor fi obtinute direct, de catre candidatii care reusesc sa "stranga" in colegiul uninominal 50% plus unu din voturile valabil exprimate. De remarcat ca mai trebuie indeplinita cumulativ conditia ca formatiunea pe care o reprezinta sa fi trecut pragul electoral! Restul mandatelor (posibil si probabil mai mult de jumatate) vor fi obtinute prin redistribuire, conform unui mecanism propus de social-democrati, de natura a avantaja partidele mari, "dotate" cu asa-numitii candidati-locomotiva. Concret, la repartizarea mandatelor neadjudecate se va tine cont de contributia pe care candidatul a avut-o la succesul partidului sau: fractia de mandat pe care acesta a obtinut-o prin voturile sale. Repartizarea se face la nivelul circumscriptiei si este asadar pe criteriul proportionalitatii.
Alegerile partiale, organizate in cazul decesului sau demisiei unui senator ori deputat, se desfasoara intr-un singur tur de scrutin, iar castigator va fi desemnat candidatul cel mai bine plasat.
Presedintii de CJ, scapati de consilieri
Social-democratii si-au atins un al doilea obiectiv in ceea ce priveste uninominalul prin impunerea extinderii acestui sistem si pentru presedintii de consilii judetene. In acest fel, presedintii de CJ, asa-numitii baroni locali, nu vor mai fi lasati la cheremul consilierilor judeteni. Potrivit vechii forme a legii, seful de CJ putea fi schimbat prin votul secret al majoritatii consilierilor, la propunerea a cel putin o treime dintre acestia. Dupa intrarea in vigoare a noii legi, presedintii de CJ vor sta linistiti in functie vreme de patru ani cat dureaza mandatul.
Noua lege opereaza in schimb o usoara reducere a numarului de consilieri judeteni: cu unul mai putin indiferent de marimea judetului.
Candidatii independenti la sefia CJ vor trebui sa aiba sustinerea a cel putin 2% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din circumscriptia pentru care candideaza.
Cate patru – cinci buletine de vot
La primele alegeri locale care se vor desfasura dupa noua lege, alegatorul va primi patru buletine de vot, cate unul pentru consiliul local, consiliul judetean, presedintele de CJ si primar. Cu unul in plus vor primi bucurestenii: pe langa consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, presedintele de CGMB si primarul de sector fiind ales si primarul general. Alegerile locale sunt declarate valabile indiferent de numarul alegatorilor care au participat la vot, iar presedinte de CJ va fi desemnat candidatul care a intrunit cel mai mare numar de voturi valabil exprimate. De remarcat ca nu se va organiza un al doilea tur de scrutin decat in caz de balotaj.
COORDONATE
» Se va mentine numarul de parlamentari.
» Romanii din strainatate vor avea, in premiera, reprezentanti in Legislativ.
» In sprijinul partidelor mici si al organizatiilor apartinand minoritatilor nationale s-a introdus un prag alternativ, echivalentul a mai putin de 3% din voturile valabil exprimate la nivelul tarii.
» Alegerile se vor desfasura intr-un singur tur de scrutin.
» Mandatele neadjudecate direct vor fi redistribuite conform principiului proportionalitatii.
» Prin alegerea lor de catre cetateni, presedintii de CJ nu vor mai fi la cheremul consilierilor judeteni.
OPINII
» Forma in care parlamentarii au votat legea privind introducerea votului uninominal trezeste reactii rezervate in randul specialistilor. "S-a votat de fapt un sistem mixt (…) as zice ca uninominalul e cam 20%, restul, 80%, e proportional. Cam atata ma astept eu, sau chiar mai putin, sa fie fractiunea celor care chiar vor fi apti pe acest sistem uninominal in Parlament", a apreciat reprezentantul Societatii Academice Romane, Sorin Ionita. La randul sau, politologul Alexandru Radu a declarat ca forma adoptata este mai degraba "o pacaleala", pentru ca in realitate nu se introduce un sistem uninominal. In schimb, premierul Tariceanu s-a aratat optimist in ceea ce priveste efectele pe care le va produce schimbarea de sistem electoral si a cerut ieri, la inceputul sedintei de Guvern, reprezentantilor Ministerului de Interne sa colaboreze cu parlamentarii pentru rezolvarea problemei colegiilor uninominale.
COMPARATIE
» Prin proiectul pentru care si-a asumat raspunderea, Guvernul a urmarit si reducerea numarului de parlamentari cu aproximativ 12%, crescandu-se normele de reprezentare (un deputat la 79.000 de locuitori si un senator la 170.000 de locuitori). Parlamentarii au mentinut insa, in forma votata marti, actualele norme si, implicit, numarul de "alesi".
Prin decizia Curtii Constitutionale s-a impus totodata renuntarea la listele de rezerva, necunoscute alegatorilor, la care s-ar fi apelat pentru redistribuirea mandatelor ce nu ar fi fost obtinute direct. Judecatorii CC au argumentat ca este neconstitutional sa se atribuie mandate unor candidati care nu au primit "votul exprimat direct, nemijlocit de catre alegator".
MIZA
» Prima delimitare a colegiilor uninominale va fi realizata printr-o hotarare de Guvern care va trebui sa fie "conforma" cu deciziile unei comisii parlamentare ce va fi special constituita.
Aici vor continua partidele batalia. Miza este mare, deoarece in functie de dimensiunea si modul in care sunt delimitate colegiile o formatiune va putea obtine mai multe mandate in detrimentul concurentei. Potrivit formei votate, cel mai mare colegiu va putea fi cu cel mult 30% mai mare decat cel mai mic colegiu, procent considerat prea mare de catre democrat-liberali. Colegiile ar trebui sa fie stabilite in maximum 90 de zile de la intrarea in vigoare a legii, ulterior ele urmand sa fie actualizate de catre Autoritatea Electorala Permanenta.
