Ziarele de marţi scriu despre mănăstirea finanţată de Gigi Becali la Coliliala şi cum l-ar fi ajutat să primească recomandări pentru lucrările ştiinţifice pe teme religioase, dar şi despre vulnerabilităţile proiectului autostrăzii Sibiu – Piteşti.
Adevărul scrie despre mănăstira finanţată de Gigi Becali, în Colilia, care l-a ajutat să se apropie de Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie, cel care i-a recomandat lucrările pe teme religioase, scrise în închisoare.
„Pentru Becali, mâna de ajutor întinsă de ierarh este o răsplată pentru generozitatea sa. În noiembrie 2006, biserica evanghelică din Colilia, o fostă aşezare a germanilor din Dobrogea, a devenit mănăstire ortodoxă datorită finanţatorului Becali, venit la sfinţire cu elicopterul. Becali a lăcrimat în faţa laudelor cu care arhiepiscopul l-a copleşit atunci. „După aşa vorbe, e greu să mai spui cuvinte spirituale. Cât de mare om ai fi, tot îţi dau lacrimile“, a zis Gigi Becali. Mai ales după ce a intrat la puşcărie, ctitorul de la Colilia a fost pomenit constant în slujbe de însuşi arhiepiscopul Tomisului. Iniţierea în taina credinţei şi întâlnirile de suflet cu mari duhovnici ai neamului precum Arsenie Papacioc, Iustin Pîrvu sau Gheorghe Calciu-Dumitreasa sunt descrise de Becali în introducerea cărţii intitulate „Muntele Athos, patria ortodoxiei“, tipărită de Editura Saeculum I.O. în anul 2014. Volumul apărut în condiţii grafice excelente are 180 pagini, multă ilustraţie generică şi cu autorul alături de călugării de pe Muntele Athos, cărora le mulţumeşte în cuvântul de început pentru „informaţiile trimise privind istoria locurilor“ şi pentru că „s-au îngrijit de corectura acestei cărţi şi au îndreptat textul potrivit limbii bisericeşti“, informează Adevărul.
În HotNews citim despre problemele întâmpinate la Studiul de Fezabilitate al autostrăzii Sibiu-Piteşti.
„Un Studiu de Fezabilitate facut prost reprezinta o mare vulnerabilitate pentru procesul de constructie. Un exemplu clar il avem pe autostrada Sibiu – Orastie, acolo unde SF-ul de slaba calitate a dus la nenumarate probleme in procesul de constructie si care, la pachet cu lucrarile slabe facute de constructor, au rezultat intr-o bucata de autostrada inchisa si demolata la nici un an de la inaugurare. Or, pentru Sibiu – Pitesti discutam de un proiect mult mai greu, cu sectiuni prin zone muntoase, dificil de construit – un proiect cu un grad de complexitate ce nu s-a mai facut pana acum in alta parte in Romania. Astfel, orice vulnerabilitate din stadiul revizuirii Studiului de Fezabilitate ar putea cantari enorm in etapa de proiectare si constructie.
Pe langa problema de calitate a studiilor ce s-au facut pana acum, mai exista si problema intarzierilor deja acumulate. Practic, conform contractului, asocierea care revizuieste SF-ul trebuia deja sa termine inca din decembrie studiile pentru loturile de capat, cele mai usoare din toate cele cinci loturi ale autostrazii. Nu doar ca nu au facut-o, dar mai nou au propus CNADNR un nou program de lucrari in care, daca totul ar merge ca pe roate, SF-ul pe cele doua loturi de capat ar urma sa fie gata abia in luna septembrie. Nici nu mai discutam deja de intarzierile ce se rostogolesc pentru celelalte trei loturi de mijloc, unde gradul de complexitate este proportional mai mare”, potrivit HotNews.
Evenimentul Zilei scrie despre comuna Fizeș, Caraș Severin, în care există o fântână care ar fi costat 10.000 de euro, în faţa căminului cultural, în timp ce sătenii merg prin noroaie, din cauză că drumurile nu sunt asfaltate.
„Noi nu am văzut asfalt niciodată în sat, nici pe drumul județean care duce la Berzovia. Nu vin ambulanțele, nici măcar gunoiul nu îl ia nimeni, pentru că mașinile nu pot intra aici. Din toamnă, când încep ploile și până vara, trăim izolați, în noroi. Şi acum un an de zile am protestat, cu aceeaşi problemă. Ni se răspunde cu minciuni, pentru că s-au cheltuit miliarde pe DJ 572, pe tronsonul Berzovia – Fizeş şi tot mai rău arată. Devizele de lucrări arată mii de tone de piatră, pe care nu le-a văzut nimeni. Nu mai avem legătură cu lumea, pentru că nici trenul nu mai circulă, iar pe drumul ăla prost ni se rup maşinile. Noi vrem asfalt. Vor să distrugă Fizeşul ca localitate”, spun locuitorii nemulţumiţi ai comunei, citaţi de Evz.
Din Ziarul Financiar aflăm că România a avut, anul trecut, una dintre cele mai bune rate de creştere a pieţei de vitamine şi suplimente alimentare din UE, de 8%, după Cipru, Malta, Grecia şi Ungaria.
„Aproape 150 mil. euro s-au dus anul trecut din buzunarele românilor în contul companiilor care comercializează sau produc vitamine şi suplimente alimentare, potrivit datelor furnizate de compania de cercetare Euromonitor. Astfel, românii au cheltuit mai mult pentru acest tip de produse farmaceutice decât croaţii, bulgarii sau cehii şi au avut a cincea cea mai bună creştere de pe această piaţă din rândul statelor membre UE. Este unul dintre puţinele puncte la care România reuşeşte să devanseze Cehia, o ţară cu o populaţie de două ori mai mică, dar cu salarii aproape duble şi care are una dintre cele mai dezvoltate economii din regiune. Per capita însă, consumul din România este la jumătate faţă de Cehia”, scrie Zf.
Wall Street scrie despre China, care construieşte 30.000 km noi de cale ferată, pentru care vor plăti 19 mililioane de dolari, pe fiecare km construit, în timp ce în România, un singur kilometru de cale ferată reabilitată este de aproape două ori mai scump.
„Constructia unui singur kilometru de cale ferata, dar si a intregii infrastructuri necesare pentru cei 30.000 km planificati in China, ar costa circa 19 milioane de dolari, asta in conditiile in care doar reabilitarea unei portiuni de 200 de kilometri de cale ferata in Vestul Romaniei, costa 35 de milioane de euro pe kilometru, o diferenta uriasa analizand simplul fapt ca aceasta investitie a statului roman vizeaza exclusiv reabilitarea si adaptarea acestuia la standarde care pot oferi o viteza de deplasare de pana la 160 de km/h. Reteaua feroviara din Romania este structurata in infrastructura interoperabila si neinteroperabila. Infrastructura feroviara interoperabila este cea care se poate conecta la infrastructura feroviara transeuropeana, fiind administrata in concordanta cu prevederile privind accesul liber al operatorilor feroviari si dezvoltata in conformitate cu normele tehnice de interoperabilitate adoptate pe plan European. Reteaua de cai ferate din Romania are o lungime totala de 20.077 km de linii, fiind a saptea retea ca marime din Uniunea Europeana. Liniile sunt conectate prin 20.070 aparate de cale echivalente. Reteaua cuprinde 17.945 de poduri si podete, 176 de tuneluri si 11,473 km terasamente Infrastructura feroviara din Romania este un dezastru, in tara noastra existand un deficit vizibil de transport pe caile ferate. De la trenuri care circula pe portiuni de kilometri buni cu viteza melcului pana la zone importante ale tarii in care nici nu exista acoperire de cale ferata, tara noastra are nevoie de o schimbare urgenta, asta in conditiile in care suntem printre codasii Europei cand vine vorba de circulatia cu trenul”, scrie Wall Street.
Din Prosport aflăm că directorul sportiv al loturilor naţionale, în cadrul Federaţiei Daneze, şi campionul olimpic, mondial şi european cu echipele naţionale ale Danemarcei, Ulrik Wilbek (57 ani), şi-a anunţat intenţia de a candida la funcţia pe primar a oraşului Viborg.
„Cred că ar putea fi foarte interesant să devin din nou o parte a vieţii politice din Viborg”, a declarat Ulrik Wilbek pentru presa daneză. Unul dintre liderii partidului care îl susţine pe Wilbek a susţint că viitorul candidat ar trebui să fie, printre altele, un foarte bun comunicator, charismatic şi să aibă personalitate. Antrenorul îndeplineşte toate aceste calităţi.În cazul în care candidatura lui va deveni oficială, Ulrik Wilbek va fi nevoit să renunţe la postul său din cadrul Federaţiei Daneze de Handbal. De menţionat faptul că antrenorul care a câştigat titlul olimpic cu Danemarca (echipa feminină) în 1996 are un cuvânt greu de spus la numirea antrenorilor la echipele naţionale. Spre exemplu, el şi-a dat acordul pentru ca Jan Pytlick să fie demis de la cârma reprezentativei feminine după Campionatul European din 2014 şi să-l numească apoi pe Klavs Bruun Jorgensen, cu care a colaborat la naţionala masculină”, scrie Prosport.
Gazeta Sporturilor scrie despre patru jucători CSU Craviova care ar putea să ajungă la Steaua: Andrei Ivan, Nicuşor Bancu, Alexandru Mateiu şi Bogdan Vătăjelu, în schimbul a 3,6 milioane de euro.
„Sunt șanse mari ca până dimineață toate părțile să bată palma, iar Ivan, Bancu, Mateiu și Vătăjelu sa plece cu Craiova în Turcia, dar să meargă direct în cantonamentul Stelei, la Belek! „99% ne-am înțeles, mai trebuie doar ca jucătorii să semneze contractele cu Steaua”, potrivit GSP.
