În ziare citim, marți, despre un clan specializat în evaziune fiscală, dar și despre controversa stârnită de Legea dării în plată.
Adevărul scrie despre un clan care își desfășoară activitatea pe raza localităţilor Iveşti, Lieşti, Tecuci şi Galaţi, fiind specializat în evaziune fiscală din comerțul cu fier vechi. Totodată, pe numele membrilor grupului sunt deschise peste 100 de dosare penale.
„Spiritul antreprenorial a pătruns adânc în sufletul comunităţii ţigăneşti din judeţul Galaţi. În ultimii ani, membrii clanului Stănescu au înfiinţat, la Iveşti, Galaţi, Lieşti şi Tecuci, sute de sereleuri prin care au derulat afaceri de sute de milioane de euro. Însă chiar dacă pare să avem o minunată reflectare a egalităţii de şanse, în realitate asistăm la un adevărat dezmăţ fiscal. Peste 80% dintre firmele patronate de oamenii de afaceri romi au fost prinse făcând evaziune fiscală, paguba produsă bugetului de stat, dar şi unor alte firme private, ridicându-se la o sumă ameţitoare: peste 15 milioane de euro doar în ultimii patru ani. […]Cele mai multe dintre afacerile clanului sunt cu fier vechi, iar obiceiul lor de căpătâi este să nu plătească statului nimic. În fapt, ei au dezvoltat un fel de sistem economic paralel cu legea şi cu fiscalitatea, descoperirile făcute de oamenii legii indicând prejudicii uriaşe. Unul dintre cei mai des inculpaţi membri ai clanului Stănescu este Ferdinand, un individ din Iveşti în vârstă de 50 de ani, care are deja peste 20 de dosare penale (numai din ceea ce am reuşit să identificăm pe rolul instanţelor şi parchetelor gălăţene; este posibil să mai fie şi altele, în alte faze procedurale). Ferdinand este „specialist” în evaziune fiscală. El a înfiinţat, în ultimii zece ani, în jur de 30 de firme, iar cu toate a făcut tranzacţii de fier vechi în cantităţi foarte mari (de ordinul miilor de tone), dar şi cu materiale de construcţii, fără însă a se mai deranja să ţină contabilitate şi să plătească impozitele aferente”, scrie Adevărul.
În HotNews citim despre controversa stârnită de Legea dării în plată.
„Avem două grupuri radical diferite (că să nu spun opuse) care își susțin ambele partea lor de adevăr. Ne referim aici la subiectul legii dării în plată, care a isterizat componenți ai ambelor tabere-atât din zona bancară cât și din cea a inițiatorilor proiectului. Dezbateri televizate în care, stând pe margine, e greu de spus cine are Dreptatea cu D mare, întrucât dreptăți cu d mic are fiecare. O asemenea lege este absolut necesară, însă ea trebuie să fie corectă și să elimine speculatiile care se fac în prezent. Deocamdată, ceea ce inițiatorii nu au spus, este că Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii (două instituții despre care nu se poate aprecia că sunt controlate de bancheri) au emis avize negative. […] Bătălia însă nu se mai dă pe logică, norme legislative, Constituție, ci mai degrabă în zonă emoțională. Trec peste faptul că anul acesta e an electoral, iar un asemenea proiect ar aduce voturi multe din partea celor care ar putea beneficia de el. Acesta e un aspect totuși, marginal. Important este că Ministerul Justiției și CSM au dat aviz negativ acestei propuneri, lucru care a fost trecut sub tăcere de inițiatori. Mai mult, a fost foarte dificil să obținem documentele cu pricină, pentru a scrie în cunoștință de cauză. În acest moment, există două variante: 1. legea trece în actuala formă și 2. legea trece cu amendamentele propuse . Dacă legea trece așa cum e ea în prezent, programul Prima Casă va dispărea, iar băncile vor scumpi avansul pentru împrumuturile imobiliare până la 40%. Altfel spus, ținerii care vor dori să își ia un apartament/casă, vor avea nevoie de mult mai mulți bani decât în prezent. Nu va fi Apocalipsă (România a trecut prin momente mai dificile) dar efectele vor fi pe buget (taxe și impozite) și foarte probabil pe curs. Adică vor plăti nu doar cei care nu au bani de rată la bancă și cărora și așa le e greu, ci și ceilalți. Dacă legea trece cu amendamente, deși ar fi mai corect din punct de vedere economic, imaginea băncilor (și așa precară) se va înrăutăți. Inițiatorii vor pune eșecul pe seamă lobby-ului bancar, iar băncile vor traversă din nou momente deloc plăcute. Dar acesta este un cost al comportamentului pe care uneori l-au manifestat față de clienți”, scrie HotNews.
ZF scrie despre angajatorii care încheie contracte part-time cu angajații.
„Aproape unu din cinci contracte de muncă (adică 1.078.033 din contractele active la finalul lunii ianuarie care reprezintă 18% din total) sunt încheiate în regim part time, potrivit datelor furnizate de Inspecţia Muncii. Cele mai multe contracte part-time (peste 944.000) sunt înregistrate pe perioadă nedeterminată de timp, arată statisticile oficiale. Numărul mare de contracte de muncă în regim part time poate reprezenta, pe de-o parte, o flexibilitate a pieţei muncii, însă poate fi şi un indicator al unor plăţi salariale făcute în zona „gri“, spun specialiştii. „Am încheiat deja un protocol cu Direcţia Antifraudă din cadrul ANAF pentru controlul muncii subdeclarate, iar la nivelul experţilor se discută deja despre elaborarea unei metodologii comune de control. Era necesară o astfel de colaborare pentru că fenomenul muncii subdeclarate („la gri“) a luat amploare, întrucât o parte din angajatori preferă să încheie contracte de muncă cu salariul minim garantat în plată, iar cealaltă parte a veniturilor să o acorde în mână prin alte metode, inclusiv prin folosirea de contracte de muncă part time“, a explicat Dantes Nicolae Bratu, şeful Inspecţiei Muncii, citat de ZF.
Din Wall Street aflăm că aproximativ 50.0000 de apartamente din România au fost debranșate anul trecut, astfel că anul acesta beneficiază de un sistem propriu de încălzire.
„Potrivit datelor raportate de ANRSC (Autoritatea Națională pentru Reglementare a Serviciilor Comunitare de Utilități Publice), în 2015 numărul apartamentelor din România care au renunțat la încălzirea în sistem centralizat și, în majoritate, beneficiază acum de un alt tip de sistem de încălzire, a ajuns la 47.700, cu 58% mai mare comparativ cu 2014, când cifră s-a situat la cca. 30.000 de apartamente”, scrie Wall Street.
Gazeta Sporturilor scrie despre reacția antrenorului Stelei, Laurențiu Reghecampf, după înfrângerea suferită de echipa sa în meciul cu FC Voluntari, care s-a încheiat cu scorul 1-3.
„Nu am jucat absolut nimic. Am avut ocazii, dar nu a fost suficient. Atitudinea nu a fost cea potrivită. Nu am luptat și i-am luat ușor. Trebuie să învățăm din acest meci. Vă asigur că atitutinea unor jucători se va schimba. Altfel, vor sta multe meciuri prin tribune! Majoritatea jucătorilor nu s-au ridicat la nivelul pe care îl cerem. Fotbaliștii trebuie să știe că atunci când vin la Steaua trebuie să joace la un anumit nivel”, a spus el.
Prosport scrie despre victoria jucătoarei Monica Niculescu în meciul împotriva sportivei germane Sabine Lisicki, în primul tur al turneului de la Doha.
„Niculescu a trecut de tenismena în vârstă de 26 de ani în doar o oră de joc, pe fondul unui joc slab al adversarei. Lisicki şi-a făcut de doar două ori serviciul în tot meciul. Pe durata partidei, românca nu a servit niciun as şi nu a făcut nicio dublă greşeală, iar procentajul primului serviciu a fost de 67% (dintre care 63% puncte câştigate). În plus, Niculescu şi-a pierdut doar de două ori serviciul contra Sabinei Lisicki. Pentru victoria obţinută, românca va primi 60 de puncte în clasamentul WTA şi 15.185 de dolari. În turul doi al competiţiei de categorie Premier 5 (900 de puncte pentru campioană), Niculescu o va întâlni pe învingătoarea confruntării dintre Jelena Jankovic (Serbia, locul 20 mondial) şi Jana Cepelova (Slovacia, locul 133 mondial)”, potrivit Prosport.
