Lăcomia medicilor din Constanța i-a enervat pe magistrați! „Mită contra viață”, este povestea unor arestări, din Evenimentul zilei. „Judecătorii de la Tribunalul Constanța și procurorii DNA au fost oripilați de modul în care trei medici, angajați să salveze vieți, cereau bani pentru intervenții chirurgicale. În plus, arată aceștia, doctorii condiționau operațiile de primirea de bani”.
Ce a făcut preşedintele Klaus Iohannis în primele 24 de ore de mandat. Lumini şi umbre, este materialul de deschidere din Adevărul. „Proaspăt instalat la Cotroceni, Klaus Iohannis a confirmat imaginea neamţului serios şi harnic, bifând deja pe agendă câteva acţiuni. După recepţia privată de bun-venit, organizată la Cotroceni, el l-a chemat pe Victor Ponta la o discuţie, apoi i-a acordat o decoraţie unui fost deţinut politic. Tot Iohannis l-a instalat însă în fruntea consilierilor prezidenţiali pe Dan Mihalache, un politician controversat”, scriu jurnaliștii.
Strategia autostrazilor pentru Moldova. Care sunt cele trei autostrazi de pe hartie si ce sanse de realizare are fiecare aflăm din HotNews. „Nevoia unei autostrazi in Moldova prin cea mai saraca mare regiune romaneasca sa fie legata de macar una din celelalte doua provincii – Muntenia sau Ardealul – a dus la numeroase dezbateri si planuri pe hartie. Autoritatile din Romania ultimilor ani au "desenat" trei mari posibile proiecte de autostrada care deservesc Moldova, insa strategia romaneasca pe termen mediu, corelata cu posibilitatile financiare si prioritatile europene fac ca nici unul sa fie fezabil prea curand, iar sansele ca oricare proiect sa debuteze in urmatorii ani sunt infime.”
Cum evoluează gândirea unui fost prim-secretar de partid într-un sfert de secol puteți afla astăzi dintr-un Interviu cu Ion Iliescu, la 25 de ani de la Revoluţie, despre terorişti, comunism şi relaţia cu Nicolae şi Elena Ceauşescu, în ziarul Gândul. „Ce e aia Revoluţie confiscată? Asta e o prostie. Explicaţi-mi undeva o revoluţie confiscată. Sau e revoluţie sau nu e. O revoluţie este un proces istoric, care duce la schimbări fundamentale mai ales în structurile politice. A avut România o asemenea schimbare structurală? A avut. Revoluţia română a fost una radicală din acest punct de vedere, a fost o revoluţie, una veritabilă, care s-a bazat pe o revoltă populară. Deci are şi legitimitate istorică, are o forţă pe care a dat-o şi mişcare populară. Schimbările care s-au produs sunt de esenţă revoluţionară. Eu am venit pe valul Revoluţiei, revoluţia nu a fost generată de oameni ca mine”, zice fostul președinte.
Un partid tocmai și-a schimbat președintele, altul mai așteaptă până la primăvară, iar la formațiunile mici se schimbă atât de des că le pierzi șirul. Cum ar trebui sa fie un presedinte de partid? aflăm de pe Ziare.com, dintr-un interviu cu Valeriu Stoica. „In primul rand, ar trebui sa fi facut dovada unei performante profesionale intr-un anumit domeniu de activitate. In al doilea rand, trebuie sa aiba simtul dreptatii si al onestitatii. In al treilea rand, trebuie sa aiba un atasament profund fata de valorile democratiei constitutionale si trebuie sa inteleaga procedurile democratiei constitutionale. In al patrulea rand, trebuie sa inteleaga fenomenele economice si sa sesizeze care sunt tendintele de evolutie economica in plan national, european si global. In al cincilea rand, ar trebui sa aiba puterea de a construi echipe si sa aiba spirit de cooperare. Nu in ultimul rand, este nevoie de curaj si de spirit de sacrificiu.”
Despre omul anului în afaceri citim în Ziarul Financiar: Revista Business Magazin îl declară pe Andrei Dunca, creatorul software-ului LiveRail, omul anului 2014. „Andrei Dunca, 30 de ani, este softistul din Cluj care a dezvoltat LiveRail, o platformă de monetizare a reclamelor video online, cumpărată anul acesta de gigantul american Facebook cu 500 de milioane de dolari. „Suntem consideraţi experţi în tot ceea ce înseamnă online video advertising şi singura companie cu care ne batem umăr la umăr e Google“, a rezumat Andrei Dunca locul pe care şi l-a câştigat pe piaţa americană LiveRail”.
Și, pentru că vin sărbătorile, din Puterea aflăm Obiceiurile şi tradiţiile de Crăciun ale boierimii interbelice bucureştene. „Ouă umplute, cu o pastă al cărui secret s-a pierdut, dar cred că era pe bază de ficat de pasăre, unele poate şi cu anşoa, decorate cu frunzuliţe de pătrunjel sau murături, roşii umplute cu brânză de vaci de la olteni, mezeluri, neapărat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer, trei-patru feluri de brânzeturi, caşcavaluri, Camembert. Totul aşezat pe platouri mari de alpaca argintată! Măsline naturale marinate, nu din cele negre. Se aduceau sticlele de ţuică, neapărat de Văleni şi Piteşti. Apoi venea marea salată de beuf, făcută din maioneză pregătită în casă cu ouă de la Săruleşti şi cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de măsline, altceva, dar nu se mai ştie calitatea în ziua de astăzi ! Cu o cruce mare, roşie, din murături roşii, gogoşari, peste maioneză strălucitoare. Pâine albă şi neagră, de pe Lizeanu” – sună bine, nu?
