Graţierea lui Gică Popescu rupe România în două, titrează, luni, Adevărul. ”Politicieni, oameni din fotbal, jurnalişti şi oameni de rând cer graţierea lui Gică Popescu, fost căpitan al echipei naţionale a României, în vreme ce mare parte a opiniei publice crede că „Baciul“ trebuie să-şi ispăşească pedeapsa. Specialiştii nu sunt de acord cu o graţiere, care ar arăta că persoanele publice sunt deasupra justiţiei”.
În Evenimentul Zilei citim, luni, despre mărturia unei doctoriţe de la spitalul bucureştean ”Marie Curie”: ”Silvia Costinean, medic la Spitalul de Copii “Marie Curie” din Bucureşti, scrie pe pagina sa de Facebook lucruri incredibile despre felul în care câteva asistente cu care lucrează înţeleg să se ocupe de copiii operaţi aici. “Oare când găsesc unul dintre micuţii pacienţi aflaţi pe masa de servocontrol, adică cu temperatură care se autoreglează în funcţie de temperatura corporală, cu radiantul oprit deoarece senzorul se defectase, prin urmare, copilul nu mai era încălzit şi stătea în pielea goală la 20 de grade, era rece şi marmorat, având 34 de grade (ceea ce indica faptul că starea sa era aşa de mai mult de o oră) ce ar fi trebuit să fac? Să felicit asistentele care erau de serviciu pentru această performanţă?”, scrie doctoriţa.
”Din aprilie vom vorbi mai IEFTIN la telefonul mobil. Cu cât ar putea scădea factura fiecăruia dintre noi”, titrează, luni, Gândul. ”Tarifele de interconectare practicate de operatorii de telefonie mobilă din România vor scădea, începând cu 1 aprilie 2014, de la 3,07 eurocenti/minut la 0,96 eurocenti/minut, fapt care va însemna o reducere a costurilor facturilor pentru utilizatori cu 150 – 200 milioane de euro/an. În ţara noastră sunt 22,6 milioane de utilizatori ai serviciilor de telefonie mobilă, potrivit celor mai recente date oficiale. Asta înseamnă, printr-un calcul simplu, o reducere de costuri pe utilizator de 6,63 – 8,84 euro/an. Arbitrul pieţei telecom ANCOM a luat această decizie după ce a primit aviz pozitiv de la Comisia Europeană”, scrie Gândul.
Curentul notează, luni, că ”extremiştii maghiari au prins curaj odată cu intrarea UDMR la guvernare şi forţează acţiuni ilegale”. ”Ca în fiecare an, Ziua Naţională a Ungariei, sărbătorită pe 15 martie, răscoleşte sentimente revanşarde în minţile celor mai „naţionalişti” dintre etnicii maghiari care trăiesc în România. În fapt, este vorba de o serie de extremişti care de ani de zile încearcă să agite spiritele în zona centrală a României, acolo unde este concentrată majoritatea masei de cetăţeni aparţinând acestei etnii. Aceştia sunt foarte revoltaţi de retorica întreţinută artificial de liderii politici maghiari şi pretind că au un nivel scăzut al traiului din cauza faptului că statul român i-ar discrimina şi asta ar fi cauza sărăciei lor, deşi aceştia sunt în general victimele corupţiei „grofilor” locali care acumulează averi frumuşele de pe urma incapacităţii acestora de integrare în societate. Printre motive se numără şi lipsa de interes pentru a învăţa limba română şi de a se integra în piaţa muncii nu numai locală, ci din toată ţară. Aşa că, de fiecare dată pe 15 martie, liderii extremişti ai etnicilor maghiari din România caută să inflameze spiritele în comunitatea maghiară, bineînţeles cu concursul autorităţilor populiste de la Budapesta care ştiu să exploateze politic aceste evenimente, dar şi cu cel al reprezentaţilor diplomatici ai Ungariei la Bucureşti”.
Ziarul Financiar scrie, luni, despre cele mai importante măsuri pe care ar trebui să le ia Guvernul Ponta III, din punctul de vedere al mediului de afaceri: ”To do list pentru Guvernul Ponta III. Micşoraţi CAS, reduceţi TVA, restructuraţi bugetarii şi faceţi baze de date comune”.
”Firmele spun că mediul de business are nevoie de reducerea costului muncii şi de scăderea TVA la alimente, iar guvernul să-şi asume restructurarea în mod serios. Cele mai mari probleme pe care trebuie să le rezolve guvernul Ponta sunt creşterea colectării veniturilor la buget în condiţiile în care anul trecut România a coborât la venituri de 31,7% din PIB, cel mai jos nivel din 2009 încoace, şi restructurarea administraţiei pentru reducerea cheltuielilor bugetare, în condiţiile în care cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut anul trecut cu 13%, iar cele cu bunuri şi servicii cu 12%, în timp ce investiţiile statului au scăzut cu 7%”, notează ZF.
