În ziarele de vineri, citim despre cei cinci indicatori care arată situația în care se află România și pe care ar trebui să se concentreze noul Guvern, despre situaţia contractuală a staff-ului naționalei, dar și despre istoricul modernizării României și situația îmbolnăvii pacienților în spitale.
În Ziarul Financiar citim despre cele cele cinci probleme majore pe care Guvernul Cioloș ar trebui să se concentreze în realizarea programului de guvernare: 2,6 milioane de români ocupaţi cu agricultura de subzistenţă, 20 mld. lei deficit la pensii, 33% dintre absolvenţii de liceu nu iau bacalaureatul, rata fertilităţii de 1,3 copii la o femeie şi peste 2 milioane de gospodării care nu sunt conectate la sistemele de apă şi canalizare.
„Două milioane de gospodării din şapte milioane nu sunt racordate la sistemul de canalizare, o treime din populaţia aptă de muncă este pierdută în statistici la „alte categorii“, deficitul fodului de pensii ajunge la 40%, unu din trei absolvenţi nu trece de bacalaureat. Abia astfel de statistici indică ce uriaşă este distanţa între ce vrea România să fie şi ce este de fapt”, se arată în ziar.
Gazeta Sporturilor scrie despre secunzii selecționerului naționalei, Anghel Iordănescu, care au semnat contractele pe 2016, în timp ce Iordănescu nu l-a semnat.
„Noi, secunzii, am semnat. Iordănescu a vrut ca mai întîi să ne rezolvăm noi problmele legate de contract. Noi am semnat pînă după EURO 2016. Dacă ştiam că Iordănescu nu va semna, poate nu semnam nici noi. Sigur va semna. Nu ştiu de ce Iordănescu nu semnează”, se precizează în GSP.
Adevărul prezintă un istoric al transformărilor prin care România a trecut, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea la începutul secolului al XXI-lea: dintr-o ţară preponderent rural-agrară, cu un regim politic şi economic feudal, într-o ţară cu pronunţate atribute ale industrializării şi urbanizării, cu un regim politico-economic capitalist, care importă modelele occidentale.
„Întregul proces a cunoscut evoluţii contradictorii, cu multe reculuri şi rupturi istorice, dar şi cu multe ”salturi pozitive”. Perioadele 1774 – 1829, 1866 -1918 / 1940 – 1947 până în 1989 şi de la revoluţia din decembrie până în prezent reprezintă deopotrivă repere ale rupturii de ”vechea ordine”, dar şi iniţierea unor reconstrucţii radicale a societăţii. România a trecut prin opt mari perioade istorice. După un calcul simplu, între primele semne ale modernizării – 1774 şi 2015 fiecare perioada sau ciclu a avut o durată de aproximativ 30 de ani. Cu alte cuvinte, la români, la aproximativ 30 de ani se ”răstoarnă lumea”.
În Evenimentul Zilei citim un interviu cu politicianul Mihail Neamțu, potrivit căruia „Conflictul cu jihadiștii va dura multe decenii”. Studiile făcute și cărțile scrise îl validează pe Mihail Neamțu ca interlocutor potrivit pentru un dialog despre spasmele pe care le traversează de luni bune spațiul european. „Confruntarea de azi e între civilizație și barbarie!”, afirmă apăsat politicianul Mihail Neamțu.
Wall Street scrie despre intenția italienilor de a transforma Sardinia a în a patra destinație de vară a românilor.
În prezent, intenția este la nivel de proiect, iar un prim pas iî acest sens a avut loc la o reuniune, în București, între reprezentanți ai Camerei de Comerț Italiene din România, Ambasada Italiei în România, compania aerienă Alitalia și agenția de turism Prestige Tours, parte a Happy Tour Group.
Din Gândul aflăm despre situația din spitalele românești, unde cazurile de infecții dobândite în spital sunt subraportate, astfel că ponderea la nivel naţional ponderea estede 1%, deși la nivelul Uniunii Europene este între 5-15%.
” Este imposibil ca România, în sistemul sanitar pe care îl cunoaştem foarte bine, să aibă o incidenţă a infecţiilor spitaliceşti nosocomiale sub media UE, sub americani. Este imposibil. Acest lucru nu se întâmplă numai în România. Se întâmplă în multe alte ţări, acest lucru trebuie adresat, pentru că spitalul rămâne în continuare un rezervor important, o sursă importantă de germeni gata rezistenţi la antibiotice”, precizează reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru România, Victor Olsavszky.
