BistriTa. Municipiul Bistrita a fost declarat de catre istoricii de arta „Oras al pasajelor” datorita celor 17 pasaje si alte 4 de stradute care au aceeasi utilitate. Conform unui studiu publicat de istoricul de arta Vasile Duda, burgul Bistrita s-a format in urma unor colonizari cu populatie germana care s-a stabilit in aceasta zona intre secolele al XII-al si al XIII-lea.
Prima atestare documentara a localitatii a fost la 2 aprilie 1241 in Codexul de la Echternach, avand denumirea de Targul Nosa, pentru ca in 16 iulie 1264 orasul sa apara in documente papale cu denumirea de Bistrita (Bistriche). In secolul al XIV-lea, Bistrita a obtinut statutul de „civitas” si a devenit cel mai important oras din nord-estul Transilvaniei, controland derularea comertului cu Moldova.
In urma privilegiului acordat de regele Matei Corvin, bistritenii au construit, intre 1464 si 1484, o incinta de zid orasului medieval pe care au refacut-o succesiv in secolele urmatoare. Orasul-cetate cuprindea actualul centru istoric, din perimetrul caruia porneau spre portile cetatii cele mai importante artere ale orasului. Trecerea spre Poarta Ungureasca, Poarta Lemnelor si alte obiective de acest gen se asigura prin stradute foarte inguste, majoritatea doar pietonale, care asigurau accesul spre marile artere si spre zidurile de nord si de sud ale cetatii.
„Incepand cu secolul al XVI-lea, aceste stradute pietonale au fost inglobate in zona centrala a orasului de locuintele patricienilor care s-au extins in zona etajelor si peste aceste cai de acces pietonale. Astfel, au rezultat 17 pasaje partial acoperite cu bolti semicilindirice sau brazdate de arcuri de caramida care dau un farmec aparte spatiului urban bistritean”, a declarat Vasile Duda.
Istoricul a mai afirmat ca acest tip de amenajare a circulatiei urbane prin mici stradute pietonale, dispuse perpendicular pe marile artere carosabile, isi are originea in arhitectura medievala si poate fi regasit si in alte orase-cetati europene. Bistrita are azi 17 pasaje numite si numerotate, dar si alte 4 stradute care pot fi catalogate cu aceeasi denumire, oferind burgului medieval supranumele de „Oras al pasajelor”.
In perioada medievala, unele dintre aceste pasaje aveau denumiri legate de zonele care asigurau accesul, cum ar fi Pasajul Calugaritelor din zona vechiului asezamant religios, devenit in prezent Pasajul XI.
