Republica Srpska se separă de Bosnia, chiar dacă formal încă rămâne în statul format de după acordul de la Dayton, din 1995.
De curând, o decizie a sârbilor bosniaci din Parlamentul Republicii Srpska duce foarte aproape de secesiune entitatea statală de statul Bosnia-Herțegovina.
Astfel, legislativul de la Banja Luka, capitala Republicii Srpska, a declanșat vineri un proces controversat de retragere din instituţiile comune, în special din cadrul armatei, în ciuda avertismentelor Occidentului cu privire la intenţiile separatiste din această ţară balcanică, divizată etnic, conform AFP, preluat de agerpres.ro.
Astfel, parlamentul entității sârbe bosniace a dat un termen guvernului de şase luni pentru a organiza retragerea din cadrul a trei instituţii centrale ale statului: armata, justiţia şi administraţia fiscală.
” Bosnia se îndreaptă într-o direcţie asupra căreia nu am convenit prin semnarea Acordului de pace de la Dayton„, care a pus capăt războiului în 1995, a afirmat liderul politic sârb bosniac Milorad Dodik.” Este momentul cuceririi libertăţii pentru Republica Srpska”.
Politicianul, în vârstă de 62 de ani, în prezent membrul sârb al preşedinţiei colegiale bosniace, insistă neobosit că ţara la conducerea căreia participă este „imposibilă”. De ani de zile, el ameninţă cu secesiunea, dar în prezent pare hotărât să facă paşi concreţi în această direcţie.
După mai mult de opt ore de dezbateri aprinse, deputaţii au adoptat textul propus cu 49 de voturi pentru şi trei împotrivă. Dacă în trecut a reuşit să unească toate forţele politice din Republica Srpska, Milorad Dodik nu a obţinut unanimitatea de această dată, parlamentarii opoziţiei boicotând votul.
„Cred că oricine crede că poate face asta fără război se înşală în mare măsură”, a spus Mirko Sarovic, unul din liderii opoziţiei.
„Aceasta înseamnă secesiune fără a o proclama”, a declarat Înaltul reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, germanul Christian Schmidt, într-un raport adresat ONU la începutul lunii noiembrie.
Republica Srpska se îndepărtează și mai mult de Bosnia după ce Ungaria s-a oferit să-i ofere sprijin economic
În luna noiembrie a acestui an, Milorad Dodik și-a asigurat susținerea economică a unui stat din zonă, interesat de extinderea influenței și în Balcanii de Vest, Ungaria lui Viktor Orban.
„Suntem recunoscători pentru înţelegerea Ungariei faţă de Republika Srpska şi suntem întotdeauna aici pentru a-i primi pe bunii noştri prieteni”, a declarat Milorad Dodik.
Dodik a declarat, după întâlnire, că Republica Srpska şi Ungaria îşi continuă „cooperarea excelentă”.
Schmidt a avertizat atunci că Bosnia se confruntă cu „cea mai mare ameninţare existenţială” de la sfârşitul războiului civil din 1992-1995 dintre sârbi, croaţi şi musulmani, care s-a încheiat cu un acord de pace prin care Bosnia a fost împărţită în două entităţi autonome, Federaţia Bosnia şi Herţegovina şi Republica Srpska, sub un singur guvern şi instituţii centrale.
Schmidt a afirmat că acest lucru ar încălca Constituţia şi Acordul de pace de la Dayton (1995) şi „ ar echivala cu o secesiune fără a o proclama”.
Războiul din Bosnia s-a terminat într-un final prin intervenția SUA în 1995 prin negocierea Acordului de Pace de la Dayton, Ohio, și semnarea sa la Paris de către preşedinţii Bosniei-Herţegovina (Alija Izetbegović), Croaţiei (Franjo Tudjman) şi Republicii Federale Iugoslavia (Slobodan Milošević).
Bosnia-Herțegovina este practic un stat care s-a născut „conectat la aparate” și așa a ajuns și 26 de ani mai târziu după Dayton.
„ De atunci, țara nu a mai experimentat niciun conflict armat deschis, dar, cu toate acestea, nu a venit nici pacea, Bosnia rămânând „paralizată” într-o inerție ce o face neguvernabilă. Totul pornește de la Dayton. Documentul rămâne unul dintre cele mai controversate acorduri de pace, fiind, de altfel, și un „experiment” politic fără precedent al comunității internaționale. ”, afirmă Miruna Butnaru Troncotă, lector al SNSPA București.
„ Da, Dayton are marele merit de a fi oprit războiul, dar a creat și apoi a permanentizat falii de divizare etnică și teritorială ce fac Bosnia disfuncțională și au hrănit naționalismul și pretențiile de secesiune.
Acordul-Cadru General pentru Pace privind Bosnia-Herțegovina, pe scurt Acordul de la Dayton, este tratatul semnat la data de 14 decembrie 1995, care a consemnat încheierea războiului din Bosnia din 1991-1995. Acest acord a fost o urmare a eșecurilor planurilor de pace ale UE, a operațiunii croate „Furtuna” și a atrocităților trupelor paramilitare sârbe ce au culminat cu genocidul de la Srebrenica.”, mai adaugă același lector.
Practic, acordul de la Dayton poate fi considerat un armistițiu care acum a expirat și foarte probabil va trebui reformat în oricare variantă, cu Republica Srpska rămasă sau ieșită din Bosnia-Herțegovina.
După ultimele evoluții, butoiul cu pulbere al Europei poate fi iar Balcanii!
