Uriaşii din Carpaţi

Autorităţile vor să refacă în România o specie dispărută cu 200 de ani în urmă. Uriaşele animale, care ating o tonă în greutate, aproape trei metri lungime şi doi metri înălţime, sunt strict protejate ...

Share

Dan Gheorghe 0 comentarii

24.07.2011 - 20:30

Autorităţile vor să refacă în România o specie dispărută cu 200 de ani în urmă. Uriaşele animale, care ating o tonă în greutate, aproape trei metri lungime şi doi metri înălţime, sunt strict protejate de lege. Cel care va îndrăzni să ucidă un zimbru va avea parte de una dintre cele mai mari amenzi din ţara noastră - 30.000 de euro.

Peste numai câteva luni se va petrece în România un eveniment pe care îl putem defini drept istoric - punerea în libertate a primelor 20 de exemplare de zimbri, undeva în zona montană a judeţului Neamţ. Acest lucru a devenit posibil după un lung şir de programe care au fost aplicate, de ani de zile încoace, de Parcul Natural Vânători-Neamţ, în colaborare cu diverşi specialişti din ţară şi din străinătate. Să vezi un animal de aproape o tonă greutate, până la trei metri lungime şi vreo doi metri înălţime, umblând liber prin Carpaţi, este ceva cu totul special.

Omul reface azi ceea ce tot el a distrus. Pentru că la noi, zimbrii au fost exterminaţi încă de-acum 200 de ani. Ultimele exemplare au fost văzute atunci în Munţii Bârgăului, în estul Maramureşului şi în Munţii Călimani. Animalele au fost hăcuite fără milă, concomitent cu tăierea pădurilor şi extinderea suprafeţelor agricole. Cel mai mare erbivor din Europa are un aspect care te face să-ţi doreşti să fii cât mai departe de el. Are un cap masiv şi o cocoaşă proeminentă. Gâtul şi pieptul sunt acoperite de o „barba" abundentă, care-i amplifică imaginea de colos.

Pericolul braconajului

Zimbrul a dispărut în Polonia în 1919, iar din Caucaz - în 1927. Polonia s-a „trezit„ însă cu mult timp în urmă şi a trecut la reintroducerea acestei specii pe teritoriul său încă din 1960, când primele exemplare au fost eliberate în natură. Tot pe atunci a făcut acelaşi lucru şi fosta Uniune Sovietică. Se ştie, de exemplu, că o turmă de peste 100 de zimbri în libertate se află pe teritoriul Ucrainei, mai precis în Bucovina de Nord. Polonia are deja 300 de exemplare libere în momentul de faţă. La nivelul întregii Europe sunt înregistraţi la ora actuală 3.800 de zimbri, din acest total 1.600 fiind în libertate, de-a lungul lanţului Carpatic. Restul, adică cei din Occident, pot fi văzuţi doar în grădini zoologice sau rezervaţii.

Studiu american

Un studiu realizat de specialiştii americani de la Universitatea din Wisconsin arată că Munţii Carpaţi reprezintă cea mai mare şansă pentru zimbrii din Europa de-a se înmulţi. Experţii arată că multe zone din Carpaţi sunt pustii, oamenii n-au pătruns acolo, pentru exploatări agricole sau forestiere. Un mediu propice zimbrului. Situaţia actuală e pe muchie de cuţit, zimbrul fiind încă în stadiul în care nu se ştie dacă are un viitor asigurat pe bătrânul continent. Tocmai de aceea Uniunea Europeană defineşte zimbrul drept „specie prioritară" în Directiva „Habitate", iar Convenţia de la Berna se referă la „specie protejată".

Turmele europene de zimbri în libertate sunt mici - cel mult zece exemplare. De-aici şi riscul împerecherii „în familie", cu efect în degenerarea speciei. Se adaugă pericolul unor boli, cum ar fi tuberculoza sau febra aftoasă. Ideal ar fi ca fiecare turmă să aibă cel puţin 100 de exemplare, adaugă alţi specialişti, de data asta cei polonezi, de la Academia de Ştiinţe din Bialowieza. Tot polonezii arată, din experienţa propriei lor ţări, că punerea zimbrilor în libertate nu s-a soldat cu incidente între aceste animale şi oameni. Dimpotrivă, cu cât zimbrul trăieşte mai adânc în pustiu, cu atât e mai sperios. Dacă însă oamenii pătrund des în zona lui, animalul capătă curaj şi atacă, dar numai atunci când este provocat.

10.000 de euro costă un zimbru

Românii au vrut să se împace cu zimbrii în 1958, când primele două exemplare de animale au fost aduse din Polonia şi ţinute într-o rezervaţie din Haţeg. Locaţii similare mai sunt acum în Dâmboviţa, Bucşani şi Vama Buzăului. Ideea zimbrilor în libertate, pe teritoriul României, s-a născut abia în 1999, printr-un program susţinut de Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Am vrut să ştim de la directorul Parcului Natural „Vânători-Neamţ", Cătălin Sebastian, de ce avem nevoie de zimbri în libertate, în Carpaţi. Acest animal, cu dimensiuni impresionante, poate fi ceea ce specialiştii numesc „specie-umbrelă" pentru erbivorele mai mici, refăcându-se astfel un întreg ecosistem. Studiile efectuate de Societatea Zoologică Regală din Londra şi de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice din România au stat la baza proiectului-pilot din Rezervaţia de zimbri „Dragoş Vodă" din judeţul Neamţ. Ca urmare, în 2003, mai mulţi specialişti polonezi, între care un medic veterinar, un crescător de zimbri, un genetician şi un ecolog, au venit aici. În scurt timp, s-a pus la punct prima fermă de carantină pentru zimbri de la noi din ţară. Au fost aduşi 15 zimbri din vestul Europei. Preţul unui exemplar urcă până la 10.000 de euro, în funcţie de calităţile sale. S-a ţinut cont mai ales de bagajul genetic al animalelor importate.

Mesaje pentru satele montane

A fost amenajat un ţarc cu o suprafaţă de 180 de hectare. Giganţii trăiesc în semi-libertate. Au la dispoziţie păşuni, dar şi păduri de brad, fag, anin verde, frasin şi paltin de munte. Scoarţa acestor arbori face parte din dieta zimbrilor, care mai poftesc şi la alte câteva sute de specii de plante, dar şi la fructele de pădure. S-a început o campanie de informare a populaţiei din satele aflate în jurul rezervaţiei, în privinţa comportamentului acestor animale. Cel mai important mesaj a fost legat de plusul de imagine pe care zimbrii îl aduc zonei montane a Neamţului, prin sporirea atractivităţii turistice. Îngrijitorii din rezervaţie au fost şcoliţi, atât în ţară, cât şi în străinătate, pentru a deprinde diverse tehnici - tranchilizara zimbrilor, prelevarea de probe şi hrănirea animalelor. Alt studiu a vizat preferinţa zimbrilor faţă de anumite habitate, constatându-se că, după ce vor fi complet libere, aceste animale ar putea urma trasee spre zona de nord a Carpaţilor României.

Lege modificată pentru zimbri

Autorităţile române s-au pregătit şi din punct de vedere legislativ pentru momentul punerii în libertate a primilor zimbri în ţara noastră. Astfel, în anul 2008 au fost aduse modificări în textul Legii care reglementează vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic. Noul act legislativ - Legea 215 din 2008 - prevede nu numai că vânarea zimbrului este strict interzisă, dar stabileşte şi una dintre cele mai mari amenzi din România, pentru cine ar ucide un zimbru. Cel care va comite o asemenea faptă va plăti o amendă de nici mai mult nici mai puţin decât 30.000 de euro. Aceeaşi lege a luat însă în considerare şi posibilitatea ca proprietarii de terenuri să fie despăgubiţi, atunci când zimbrul le-ar aduce pagube. Se ştie, în privinţa acestor animale, că masculii bătrâni au cel mai mult tendinţa da-a face „vizite" zonelor cultivate, primăvara sau toamna. Răspunderea, în acest caz, va reveni instituţiilor care se ocupă de mediu, de la nivel central. Guvernul va stabili un mecanism concret de plată a despăgubirilor. Cert este că dacă programul punerii în libertate a zimbrilor, desfăşurat la Rezervaţia „Dragoş Vodă" din judeţul Neamţ, va fi un succes, România va continua punerea în libertate a acestor animale şi în alte zone montane. Strategia pe termen lung este ca în partea de est a lanţului Carpatic, la graniţa dintre România şi Ucraina, efectivul de zimbri să ajungă la 500 de exemplare.

Radio-colare pentru femele

Dar până atunci va trebui să vedem cum se va desfăşura programul specialiştilor de la rezervaţia din Neamţ, începând din iarna viitoare, când primii 20 de zimbri vor fi eliberaţi. Animalele vor avea sălaşul într-o zonă puţin frecventată de turişti, din cauza reliefului accidentat. Este vorba despre Valea Cracăului, situată în partea de sud a Parcului Natural Vânători-Neamţ. Mişcarea în libertate a animalelor va fi urmărită pas cu pas. Vorbim de câteva turme, fiecare cu câte o femelă dominantă. Femela va avea în jurul gâtului un radio-colar, ca o zgardă, cu un emiţător. Rangerii vor cunoaşte, zi de zi, în ce loc anume se află fiecare turmă, traseele şi refugiile preferate. Se vor face periodic analize asupra stării de sănătate a zimbrilor. Cei bolnavi vor fi extraşi din mijlocul turmei. Animalele libere vor primi hrană suplimentară iarna, când pădurea e mai puţin darnică în această privinţă, pentru a fi evitată deplasarea grupului spre alte teritorii.

Înmulţire dificilă

Altă problemă importantă este cea a înmulţirii. Aceste animale trăiesc, în general, 24 de ani, atingând maturitatea sexuală la şapte ani. Masculii îşi pierd destul de repede interesul pentru activitatea sexuală, în jurul vârstei de zece ani. Rezervaţia din judeţul Neamţ are deja 30 de exemplare, dintre care 20 vor fi lăsate în libertate. În ultimii doi ani ani, au fost trei fătări. Aşa că pe lângă cei zece zimbri care vor rămâne în continuare în ţarc, se vor importa alte exemplare, pentru asigurarea înmulţirii şi în semi-libertate, concomitent cu evoluţia efectivelor libere. În ciuda tuturor acestor proiecte, Parcul Naţional din judeţul Neamţ, în care e inclusă şi rezervaţia de zimbri, are numai 15 specialişti. Aşa că, pentru munca de teren se preconizează atragerea unor experţi de la diverse instituţii de învăţământ superior din ţară, dar şi de la grădini zoologice, alte rezervaţii naturale sau ONG-uri. Pentru ca zimbrul să se simtă din nou, aici, în România, ca la el acasă...

 

>>1958 - o pereche de zimbrii din Polonia este adusă în Haţeg.
>>2011 - după 200 de ani de la dispariţie,
>>20 de zimbrii vor popula din nou Carpaţii României.

Citește totul despre:

Comentarii