4.8 C
Bucureศ™ti
vineri, 18 octombrie 2024
AcasฤƒSpecialReformaลฃi odatฤƒ Fiscul!

Reformaลฃi odatฤƒ Fiscul!

Românii sunt de douฤƒ feluri: cei care înลŸalฤƒ Fiscul ลŸi cei care sunt înลŸelaลฃi de el. O a treia categorie, cea în care relaลฃia e corectฤƒ, contractualฤƒ, bazatฤƒ pe încrederea cฤƒ ne facem servicii reciproc, nu existฤƒ. Crearea ei ar fi însemnat adevฤƒrata reformฤƒ a statului. Dar nu suntem pe calea cea bunฤƒ.

Cu Ordonanลฃa  58/2010 Guvernul s-a purtat ca un ลฃฤƒran beลฃiv, stฤƒpân al unei mârลฃoage costelive, care în fiecare zi întârzie când urcฤƒ dealul de tare ce gâfâie, ลŸi cฤƒruia, ca sฤƒ recupereze pierderea, îi vine ideea sฤƒ încarce cฤƒruลฃa de douฤƒ ori mai mult. Mintea beลฃivului cea de pe urmฤƒ! Bine cฤƒ se confruntฤƒ toatฤƒ lumea în proiecte de introdus noi taxe ลŸi complicat pe cele vechi, în speranลฃa cฤƒ vor rezolva finanลฃele statului. De fapt, competiลฃia între Ponta, care vrea sฤƒ revinฤƒ la o taxฤƒ pe venit progresivฤƒ, ba chiar una cu deductibilitฤƒลฃi, ลŸi Boc, care a bฤƒtut recordul la impozite redundante, se rezumฤƒ la cine pune mai mulลฃi saci în cฤƒruลฃฤƒ. ฤ‚ia mai mici au ลŸi ei ideile lor. Nu am putea, la o adicฤƒ, crea un stimulent pentru ลฃฤƒran? De exemplu, dacฤƒ ajunge mai repede sus, îi mai dฤƒm o votcฤƒ micฤƒ? La rigoare, hai sฤƒ i-o dฤƒm înainte, ca sฤƒ pocneascฤƒ mai dihai din bici!

Ca sฤƒ pricepem de ce Fiscul nostru subperformeazฤƒ, deci colecteazฤƒ cu vreo treime mai puลฃin decât ar trebui, e cazul sฤƒ ieลŸim din lumea cifrelor ลŸi sฤƒ îi facem o vizitฤƒ lui, Fiscului. Eu l-am vizitat acum vreo câลฃiva ani, când i-au trimis o scrisoare oficialฤƒ ลŸi personalizatฤƒ bฤƒrbatului meu cฤƒ i-au luat niลŸte bani în plus ลŸi cฤƒ vor sฤƒ îi dea înapoi. Eu m-am opus unei vizite, suma fiind micฤƒ. Fiind însฤƒ ลŸoferul familiei, am sfârลŸit prin a ajunge acolo, vreo zece funcลฃionari într-o camerฤƒ în care nimeni nu ลŸtia despre ce e vorba ลŸi nimeni nu recunoลŸtea sฤƒ fi trimis respectivul document – indescifrabil semnat, desigur. Dupฤƒ o enormฤƒ pierdere de timp în care am cules jelanii ลŸi mulลฃumiri cฤƒ SAR a contribuit la introducerea cotei unice („Vฤƒ daลฃi seama ce greu era înainte? Vai de capul nostru, ลŸtiลฃi cât suntem plฤƒtiลฃi?”), s-au hotฤƒrât cฤƒ a fost o eroare, Fiscul nu îi datora bani ลŸi nici nu s-au ostenit sฤƒ anuleze hârtia cu pricina. L-am dus dezamฤƒgit acasฤƒ. Anul ฤƒsta i-a venit însฤƒ o hârtie care îl anunลฃฤƒ cฤƒ de fapt el le datora lor bani în acel an ลŸi sฤƒ facฤƒ bine sฤƒ li-i dea, o altฤƒ sumฤƒ tot micฤƒ, la care au adฤƒugat însฤƒ penalitฤƒลฃile aferente celor cinci ani în care nu ลŸi-au dat seama de acest lucru, care sunt ceva mai semnificative. În ultimul an, de când trebuie sฤƒ facฤƒ rost musai de bani, au trimis la mii de oameni anunลฃuri de astea, cu „regularizฤƒri” din urmฤƒ – cu alte cuvinte, forme de rechiziลฃie nejustificatฤƒ, care sฤƒ le mai umple buzunarele uลŸor ลŸi fฤƒrฤƒ efort. Nu explicฤƒ nicฤƒieri ce regularizeazฤƒ, nu sunt în stare sฤƒ explice unde au fost în ultimii cinci ani sau sฤƒ dea mฤƒcar un print, invocând fiลŸiere mistice de calculator la care doar ei au acces, ลŸi, evident, la un proces ar pierde.

Asta nu e unica istorie care explicฤƒ de ce colectarea e cum e. De exemplu, Primฤƒria BucureลŸti sub mandatul Bฤƒsescu-Videanu nu a numit doi ani pe cineva care sฤƒ colecteze ratele rezultate din consolidarea blocurilor cu bulinฤƒ roลŸie, fiind o situaลฃie nouฤƒ. Când a fost numit unul, pe lângฤƒ cฤƒ ne-a dat la toลฃi un cont greลŸit în trezorerie, pe lângฤƒ cฤƒ a trebuit sฤƒ dau telefoane la contabilul-ลŸef sฤƒ nu îmi dea banii înapoi cฤƒ îi plฤƒtisem eu rata soลฃului meu, legal, din contul meu bancar (!), a aplicat ลŸi penalitฤƒลฃi pe doi ani cฤƒ nu au fost plฤƒtite ratele înainte sฤƒ fi deschis ei contul, iar de atunci nu s-a gฤƒsit nici un ลŸef sฤƒ admitฤƒ cฤƒ a fost o tâmpenie ลŸi sฤƒ anuleze prostia (pe aceastฤƒ cale îl anunลฃ pe primarul general). Ratele sunt pe 20 de ani, dar data creฤƒrii contului existฤƒ, deci, dacฤƒ persistฤƒ sฤƒ ne cearฤƒ penalitฤƒลฃi peste 15 ani pentru primii doi (la care fondul a fost plฤƒtit când a apฤƒrut contul), o sฤƒ îi dฤƒm în judecatฤƒ. Poate însฤƒ sฤƒ o facem de pe acum, cฤƒ e cazul sฤƒ facem câteva procese strategice statului, cu publicitatea aferentฤƒ, poate mai deschide careva ochii pe acolo. ลži, în sfârลŸit, a treia poveste e de la un fisc provincial, unde a trebuit sฤƒ mฤƒ duc recent doar ca sฤƒ aflu un rฤƒspuns la o cerere. Funcลฃionarul cu pricina n-a înลฃeles douฤƒzeci de minute ce voiam – în mod evident era un cretin care triลŸase la aลŸa-zisul examen pe post. Epuizat, la sfârลŸitul acestei perioade s-a cerut la toaletฤƒ, de unde nu s-a mai întors. Îngrijoratฤƒ cฤƒ a cฤƒzut înฤƒuntru, i-am alertat pe colegii sฤƒi, care l-au dat în urmฤƒrire generalฤƒ în clฤƒdire. Pânฤƒ la urmฤƒ a fost gฤƒsit pe mobil, se ducea la ลฃarฤƒ (a zis el), unde uitase ceva cu cinci zile înainte ลŸi îลŸi amintise brusc. Închipuiลฃi-vฤƒ un pic cum o sฤƒ aplice ฤƒsta impozitul UNPR pe avere, la care ar trebui sฤƒ estimezi valoarea caselor ลŸi a maลŸinilor unora, în general bogaลฃi care au asistenลฃฤƒ juridicฤƒ.

ฤ‚sta e Fiscul. Dacฤƒ vฤƒ întrebaลฃi de ce Becali sau Vântu câลŸtigฤƒ toate procesele cu Fiscul, aici e rฤƒspunsul. Nu daลฃi vina degeaba pe judecฤƒtori! Nici mฤƒcar nu sunt sigurฤƒ cฤƒ avocaลฃii lor mai buni sunt rฤƒspunsul. Pur ลŸi simplu, la felul în care se fac actele e imposibil sฤƒ câลŸtige statul – se bazeazฤƒ doar pe faptul cฤƒ majoritatea nu îi dau în judecatฤƒ, fiind oameni sฤƒraci, obiลŸnuiลฃi din comunism sฤƒ fie cฤƒlcaลฃi în picioare ลŸi neavând noi încฤƒ o categorie de avocaลฃi specializaลฃi. E un enorm eลŸec al tuturor miniลŸtrilor de Finanลฃe cฤƒ, la atâลฃia ani dupฤƒ ce am introdus impozitul pe venitul global ลŸi dupฤƒ ce l-am simplificat prin cota unicฤƒ, performanลฃa e tot slabฤƒ, ce a mai crescut e cฤƒ au declarat mai mulลฃi, stimulaลฃi de cota redusฤƒ. Funcลฃionarii au rฤƒmas, mulลฃi din ei, niลŸte amฤƒrâลฃi stresaลฃi cฤƒ au un computer în faลฃฤƒ. Au fost bani cu carul de la UE pentru computere, software ลŸi training al personalului – au profitat puลฃinii mai deลŸtepลฃi. Aceastฤƒ incapacitate în a reforma statul în ce are el esenลฃial, funcลฃionarii, combinatฤƒ cu o lipsฤƒ de înลฃelegere totalฤƒ a felului în care funcลฃioneazฤƒ o economie în dezvoltare sufocฤƒ economia noastrฤƒ ลŸi pe puลฃinii ei întreprinzฤƒtori. Marea soluลฃie de a nu mai trimite „n” votanลฃi sฤƒ depunฤƒ declaraลฃiile, ci de a încฤƒrca firmele cu obligaลฃia asta, aratฤƒ ลŸi ea ce puลฃin înลฃelege Guvernul cum trebuie sฤƒ te comporลฃi într-o recesiune. Poate cฤƒ totuลŸi era mai înลฃelept sฤƒ percepeลฃi taxele noi pe venitul global, nu pe contracte separate? ลži mai aveaลฃi timp câteva luni sฤƒ vฤƒ gândiลฃi cum sฤƒ faceลฃi, cฤƒ suma oricum e ridicolฤƒ?

Guvernul Boc este pe o cale greลŸitฤƒ ลŸi pare sฤƒ fi uitat cฤƒ a venit la guvernare zicând cฤƒ reformeazฤƒ statul.  A crescut sarcina administrativฤƒ în loc sฤƒ testeze cine îi poate face faลฃฤƒ, mai ales în sectoarele-cheie de la Finanลฃe ลŸi Muncฤƒ. Reformaลฃi instrumentul, nu mai puneลฃi saci în cฤƒruลฃฤƒ, cฤƒ scฤƒdeลฃi ลŸansele sฤƒ ajungeลฃi sus pe deal, nu le creลŸteลฃi! Dacฤƒ vreลฃi sฤƒ îmbunฤƒtฤƒลฃiลฃi colectarea de taxe în România, aveลฃi de fฤƒcut douฤƒ lucruri. Unu, sฤƒ simplificaลฃi la maximum sistemul, sฤƒ unificaลฃi taxele ลŸi colectarea pe cât posibil. Exemple, berechet, cele douฤƒ staruri postcomuniste sunt Estonia ลŸi Georgia. Taxe puลฃine, simple, clare, unificate (de exemplu, o singura taxฤƒ pe proprietate!), fฤƒrฤƒ deductibilitฤƒลฃi individuale, care ar creลŸte sarcina administrativฤƒ ลŸi ar introduce interpretarea arbitrarฤƒ din partea funcลฃionarilor, ลŸi care sunt uลŸor de verificat de controale, dacฤƒ se fac!  ลži al doilea – reformaลฃi personalul!

O sฤƒ îmi spuneลฃi cฤƒ Fiscul e idiot ลŸi complicat ลŸi în Germania, ลŸi în Statele Unite, ลฃฤƒri în care oamenii îลŸi iau avocaลฃi ca sฤƒ le completeze declaraลฃia fiscalฤƒ. Se poate. Numai cฤƒ sฤƒ ลŸtiลฃi cฤƒ atunci când s-au dezvoltat ลฃฤƒrile astea, cu alte cuvinte când erau la un nivel mai apropiat nouฤƒ, nu aveau asemenea sisteme complicate. Doi istorici ai economiei, North ลŸi Wallis, au calculat cฤƒ în America costurile de tranzacลฃie au crescut de la 25% în 1870 la 45% în 1970. ลži asta, într-o economie în care regulile sunt clare, proprietatea nu e contestatฤƒ ca la noi, birocraลฃia e performantฤƒ, existฤƒ arhive ลŸi documentฤƒri pentru orice, nu stai ca la noi sฤƒ te întrebi dacฤƒ acela care îลฃi vinde un birou are de fapt dreptul sฤƒ ลฃi-l vândฤƒ, iar cel care trebuie sฤƒ-ลฃi achite un preลฃ dispare regulat în ceaลฃฤƒ, ce sฤƒ mai vorbim cฤƒ nu poลฃi trimite autoritatea de stat pe urmele lui, rata de hotฤƒrâri judecฤƒtoreลŸti neimplementate bฤƒtând toate recordurile. Ne agitฤƒm cu câteva procente modificฤƒri la impozite pe care nu o sฤƒ le colectฤƒm niciodatฤƒ, când reducerea mare ar fi aici, dacฤƒ am reuลŸi sฤƒ-l imitฤƒm pe preลŸedintele georgian SaakaลŸvili, care în câลฃiva ani a tฤƒiat dramatic aceste costuri în Georgia, reducând economia subteranฤƒ ลŸi fฤƒcând ลฃara sฤƒ creascฤƒ spectaculos! Dragฤƒ Emil, te invit în Caucaz, sau poate te ia ลŸeful, cฤƒ e amic cu SaakaลŸvili, sunt acolo ลŸi alte lucruri de vฤƒzut decât tancuri ruseลŸti la orizont.

Cele mai citite

Metamorfoza Parcului Grozฤƒveศ™ti va costa 24 de milioane de lei

Cele trei hectare de teren vor fi transformate รฎntr-o โ€œoazฤƒ de verdeaศ›ฤƒโ€, promit autoritฤƒศ›ilor Terenul va fi refฤƒcut complet, cu spaศ›ii verzi, terenuri de joacฤƒ...

Metamorfoza Parcului Grozฤƒveศ™ti va costa 24 de milioane de lei

Cele trei hectare de teren vor fi transformate รฎntr-o โ€œoazฤƒ de verdeaศ›ฤƒโ€, promit autoritฤƒศ›ilor Terenul va fi refฤƒcut complet, cu spaศ›ii verzi, terenuri de joacฤƒ...

Netanyahu spune cฤƒ pacea este mai aproape dupฤƒ uciderea lui Yahya Sinwar, liderul Hamas

Moartea liderului miลŸcฤƒrii palestiniene Hamas, Yahya Sinwar, oferฤƒ ลŸansa pฤƒcii รฎn Orientul Mijlociu, a declarat joi searฤƒ premierul israelian Benjamin Netanyahu, potrivit Pro Tv. El...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ