16.9 C
București
duminică, 22 septembrie 2024
AcasăSpecialReforma profunda in sportul romanesc

Reforma profunda in sportul romanesc

» Cu mai putin de doua luni inainte de startul Jocurilor Olimpice de la Beijing, Octavian Morariu, presedintele Comitetului Olimpic si Sportiv Roman, a aruncat bomba: din toamna va incepe reforma profunda in sportul romanesc!

» In timp ce majoritatea oamenilor de sport din Romania nu se gandesc decat la importanta competitie din China, seful COSR pregateste declansarea unei adevarate revolutii, reluand in forta o idee lansata inca de pe vremea cand se afla in fruntea Agentiei Nationale pentru Sport.

Octavian Morariu a oferit, in exclusivitate pentru "Romania libera", cateva repere ale proiectului, despre care nu s-a vorbit nimic de mai bine de patru ani si pe care multi l-au crezut istorie.

» Se apropie Olimpiada…
Din punct de vedere logistic, Comitetul Olimpic si Sportiv Roman si-a indeplinit misiunea vizavi de Jocurile Olimpice de la Beijing, de acum incolo sportivii fiind cei care trebuie sa se exprime si sa obtina rezultate cat mai bune pentru
a-si incununa cei patru ani de munca.  Pentru mine lucrurile nu se opresc insa la Beijing si deja ma gandesc la Vancouver (n.r. – unde in 2010 va avea loc Olimpiada de iarna) si la Londra (n.r. – gazda editiei din 2012 a JO de vara). De aceea, din toamna voi face toate demersurile pentru demararea unei reforme profunde in sportul romanesc, reluand, practic, un plan mai vechi.

» Ce inseamna aceasta reforma si de ce ati reluat brusc aceasta idee?
Pentru a obtine un progres real, sportul de elita trebuie sa se concentreze in jurul Comitetului Olimpic si Sportiv Roman. Practic, ar fi benefic ca aceasta institutie sa coordoneze activitatea de zi cu zi a federatiilor, fara insa a le altera in vreun fel autonomia, pentru ca este dificil sa pregatesti o competitie de amploare daca nu supraveghezi indeaproape programele forurilor de specialitate. De asemenea, se impune ca intreaga responsabilitate a pregatirii celor mai valorosi sportivi romani sa revina unei singure structuri, in speta Comitetului Olimpic, nu sa fie impartita, ca in momentul de fata, intre mai multe institutii – Agentia Nationala pentru Sport, Ministerul Educatiei si Cercetarii si alte structuri. Reforma nu se poate face insa decat impreuna si cu sprijinul ANS, care are initiativa legislativa, iar principalul motivul pentru care in ultimii ani nu am mai facut nici un demers in acest sens a fost acela ca nu am avut un partener care sa ne sustina opiniile. Pentru a demara reforma avem nevoie, in primul rand, sa amendam o serie de legi – a sportului, a administratiei, a sanatatii sau a educatiei si invatamantului –, sa aducem modificari Codului fiscal sau sa atragem parteneri puternici, ca Loteria Nationala, de pilda.

» In conditiile restructurarii sportului, ideea este ca finantarea federatiilor sa se  realizeze de la bugetul de stat direct de catre COSR, renuntandu-se la  intermediara Agentie Nationala pentru Sport?

COSR este o structura privata, dar, ca toate comitetele olimpice, poate primi subventii de la stat, ceea ce se intampla, de altfel, in momentul de fata. Cand a fost lansata ideea de restructurare a sportului in maniera de care am amintit mai sus, federatiile s-au speriat ca vor ramane fara finantarea de la stat si au fost reticente vizavi de aceasta idee. Intre timp insa – este adevarat, depasindu-si cu mult atributiile –, COSR a demonstrat ca poate sprijini financiar si o parte din pregatirea sportiva, facand un important pas intermediar spre sustinerea totala. Acum COSR isi propune sa coordoneze si sa finanteze, din surse bugetare si private, intreaga activitate sportiva a elitei. Fara a se erija in stapanul sportului din Romania, COSR doreste sa aiba o miza si, in egala masura, sa-si asume intreaga responsabilitate pentru modernizarea sportului de la noi.

» Care ar fi rolul ANS in noua organigrama a sportului romanesc?
ANS ar avea foarte multe de facut la nivel global. si-ar putea concentra atentia asupra organizarii competitiilor pe plan local, sustinerii cluburilor sau dezvoltarii infrastructurii pentru sportul de masa.  Pentru ca sportul de masa trebuie sa ramana la ANS, la MEC sau la adminstratiile locale.

» Presedintele ANS, Octavian Bellu, sustine initiativa COSR?
In principiu da, dar n-am discutat in amanunt aspectele reformei pentru ca pana acum ne-am concentrat pe Jocurile Olimpice de la Beijing. Sper ca, din toamna, impreuna sa demaram in forta proiectul de restructurare a sportului.

» Ce spun presedintii federatiilor noastre sportive?
Majoritatea s-au concetrat in ultima vreme pe participarea la Beijing, asa ca nu am cosiderat oportun sa aduc in discutie acum aceasta problema. Ei cunosc insa planul si, daca la inceput multi au fost sceptici, crezand ca vor pierde finantarea de la stat, acum majoritatea sprijina ideea.

» Credeti ca veti avea timp sa duceti la bun sfarsit aceasta reforma?
Sper ca da. Oricum, nu este vorba de persoana mea aici. Eu voi mai ramane in fruntea COSR cel mult inca un mandat (n.r. – potrivit statutului, presedintele COSR nu poate sta la conducerea forului olimpic decat pentru maximum doua mandate), dupa care va veni altcineva sa continue munca.

» Ati discutat si cu Jacque Rogge, presedintele Comitetului International Olimpic, despre reforma?

Da, si s-a aratat incantat de idee, mai ales ca el a facut acelasi lucru, cu succes, in Belgia.

» Mult succes!
» Presedintele COSR, Octavian Morariu, a declarat ca premiul pentru o medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Beijing, in probele individuale, se ridica la aproximativ 100.000 de euro, fiind cel mai mare din istoria participarii Romaniei la JO. "O medalie de aur va ajunge la aproape 100.000 de euro, in afara de premiile pe care le dau cluburile. Avem o medalie de aur la 70.000 de euro din partea COSR, prin hotarare de guvern, inca 10.000 de euro de la o firma, plus o masina – ne duce la 100.000 de euro, cea mai bine platita medalie vreodata. Englezii – ati vazut ce premiu dau: o lira si foarte multa glorie, dar e mult substrat", a afirmat Morariu.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă