Anunţul şoc al premierului elen, George Papandreou, că va supune unui referendum pachetul de ajutor din partea Uniunii Europene ameninţă să intensifice criza din zona euro şi a cauzat nemulţumire în Germania că Grecia încearcă să scape de înţelegerea încheiată, potrivit Reuters, citată de Mediafax.
Liderii zonei euro au convenit, săptămâna trecută, să ajute Grecia cu un nou pachet financiar de 130 de miliarde de euro şi cu o diminuare cu 50% a datoriei statului elen către deţinătorii privaţi de obligaţiuni. Preţul ajutorului este, însă, un program de reduceri dure ale cheltuielilor statului, care au cauzat un furie în rândul grecilor.
Papandreou face parte din Partidul Socialist, care a pierdut mai mulţi parlamentari în contextul votării succesive de măsuri de austeritate în Parlament şi al protestelor masive ale populaţiei.
Premierul a justificat decizia de a organiza referendum prin faptul că are nevoie de un sprijin politic mai larg pentru măsurile fiscale şi reformele structurale cerute de creditorii internaţionali.
Un lider din coaliţia care susţine guvernul cancelarului Angela Merkel în Germania a declarat, marţi, că este „iritat” de anunţul lui Papandreou.
„Cred că cineva încearcă să scape de ceea ce s-a decis deja – lucru destul de bizar. Nu putem face decât un singur lucru: să ne pregătim pentru eventualitatea unei insolvenţe a statului elen, iar dacă nu îndeplineşte acordurile se va ajunge la punctul în care se vor opri banii”, a spus Rainer Bruederle, lider în Parlament al Partidului Democraţii Liberi.
Analiştii au afirmat că ultimul sondaj a arătat că majoritatea grecilor au o părere negativă despre pachetul de ajutor financiar extern.
Noile incertitudini vor constitui, probabil, un nou moment jenant pentru liderii G20 la reuniunea de săptămâna aceasta din Franţa, în contextul încercărilor de a convinge China să susţină financiar stabilizarea zonei euro.
„Dacă ar exista un referendum, am putea trage concluzia că nu ar accepta măsurile de austeritate. Am putea ajunge la concluzia că se va prăbuşi tot castelul din cărţi de joc”, a spus Howard Wheeldon, analist la compania BGC Partners.
Primele reacţii la decizia surpriză au variat de la acuzaţii că Papandreou se joacă cu viitorul ţării şi predicţii de faliment la întrebări despre legalitatea referendumului şi declaraţii ale politicienilor că un vot negativ ar forţa demisia premierului şi alegeri anticipate.
„Este dificil de estimat ce se va întâmpla cu Grecia dacă resping. Va fi destul de rău pentru Uniunea Europeană şi mai ales zona euro, dar mult mai rău pentru Grecia. În cazul unui vot «Nu», Grecia ar intra imediat în faliment. Nu-i văd rămânând în zona euro”, a spus economistul Christopher Pissarides, laureat al premiului Nobel.
Ministrul pentru Europa al Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că un referendum asupra pachetului financiar ar fi un referendum asupra rămânerii în zona euro.
„Situaţia este atât de încordată, încât ar fi un vot asupra statutului de membru al zonei euro”, a spus Stubb.
Analiştii sunt divizaţi în privinţa rezultatului referendumului, însă sunt de acord că urmează o lună sau două de volatilitate pe burse.
Reacţia imediată la anunţul premierului elen a fost negativă, iar deprecierea euro în raport cu dolarul s-a accelerat până la peste 2%.
Liderul Partidului de opoziţie Noua Democraţie, Antonis Samaras, va discuta vizita marţi cu preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, pentru a cere organizarea rapidă de alegeri anticipate.
„Papandreou este periculos. Aruncă statutul Greciei de membru UE ca pe o monedă în aer. Nu poate guverna şi, în loc să se retragă onorabil, dinamitează tot”, a spus purtătorul de cuvânt al partidului de opoziţie, Yannis Michelakis.
Papandreou a declarat că depinde de populaţia Greciei să decidă viitorul ţării.
„Avem încredere în cetăţeni, în judecata lor. În câteva săptămâni acordul cu UE va fi un nou contract de împrumut (…) trebuie să spunem dacă îl acceptăm sau nu”, a spus Papandreou deputaţilor socialişti.
Premierul a declarat că referendumul ar putea avea loc în câteva săptămâni, în timp ce ministrul de Finanţe, Evangelos Venizelos, a anunţat că se va desfăşura, probabil, la începutul anului următor.
Grecia va primi opt miliarde de euro de la UE şi FMI în noiembrie, însă banii vor fi, probabil, epuizaţi în ianuarie, aproape de momentul referendumului, lăsând statul fără bani dacă votul va fi „Nu”.
Potrivit unui sondaj desfăşurat sâmbătă în Grecia, aproape 60% din populaţie are o opinie negativă, sau probabil negativă, despre pachetul de împrumuturi externe.
Unii parlamentari au pus sub semnul întrebării legalitatea referendumului, întrucât, potivit Constituţiei, Grecia nu poate organiza astfel de consultări populare în probleme economice.
Ultima dată Grecia a organizat un referendum în 1974, când s-a decis abolirea monarhiei, la scurt timp după prăbuşirea unei dictaturi militare.
