-2.2 C
București
duminică, 24 noiembrie 2024
AcasăSpecialRecord de picaţi la bac. De ce?

Record de picaţi la bac. De ce?

Sesizările DNA cu privire la fraude în timpul concursului, profesorii mai exigenţi ca în anii trecuţi, dezinteresul multor elevi pentru carte şi modificările procedurilor de organizare a examenului ar fi contribuit la rata redusă de promovabilitate – 67%.

Din 2000 încoace, rata naţională de promovabilitate la bacalaureat nu a coborât sub 75%, dar cifrele de anul acesta sunt bulversante. La nivelul întregii ţări, doar 67% din elevi au obţinut media de trecere, în Capitală procentul a fost chiar mai mic, sub 59%, în timp ce Ilfovul a bătut orice record: mai puţin de jumătate dintre elevii înscrişi din judeţ (45%) au reuşit să scoată o medie peste cea minimă, 6.  Statisticile arată că, în Bucureşti, spre exemplu, în 2010 numărul celor care au trecut cu bine hopul bacului a fost cu 17% mai mic decât în 2009. Cum se explică totuşi prăbuşirea atât de bruscă a notelor de la un an la altul şi ce se ascunde în spatele statisticilor date publicităţii de Ministerul Educaţiei?

Decalajul „fără logică”

Din primele reacţii, oficialii lasă senzaţia că jubilează.  Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, consideră bacalaureatul deopotrivă un succes  şi o trezire la realitate: „Promovabilitatea din 2010 reprezintă un pas spre normalitate care demonstrează că anul acesta a existat o toleranţă zero faţă de posibilele acte de fraudă”, a spus ieri ministrul. Raportându-se la situaţia din anii anteriori, Funeriu s-a arătat totodată îngrijorat de modul în care mulţi dintre elevi luau până acum bacalaureatul, „prin fraudă”.

O explicaţie în aceeaşi cheie ne-a oferit şi Cristian Alexandrescu, inspector  şcolar general al municipiului Bucureşti. În Capitală, situaţia s-ar traduce, conform inspectorului Alexandrescu, drept una dezastruoasă, dar sănătoasă: „În primul rând, am reuşit să organizăm bacalaureatul în condiţii normale, în sensul că au fost mai puţine încercări de fraudare ca în anii trecuţi, profesorii au fost mai inflexibili. Apoi, anul acesta nu s-au mai postat subiectele pe site-ul ministerului cu câteva luni înainte de examen. Al treilea motiv: media de bac a fost calculată ţinându-se cont doar de probele scrise. Se ştie că probele orale săltau foarte mult nota finală”.

Dacă aşa stau într-adevăr lucrurile, înseamnă că examenele de bacalaureat ţinute în anii anteriori au falsificat într-o proporţie îngrijorătoare realitatea din învăţământul românesc. De altfel, profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei, atrage atenţia că logica cifrelor se rupe undeva pe firul acestor ani: „Probabil organizarea mai bună de anul acesta a arătat nivelul real al elevilor din Bucureşti şi din ţară. Este plauzibil însă ca profesorii să fi fost iritaţi din cauza scăderii salariilor şi să fi notat lucrările în consecinţă. Totuşi, e ceva în neregulă cu diferenţa asta consistentă între procentul de promovabilitate de anul trecut şi cel de anul acesta. Ori atunci s-a notat prea indulgent, ori acum au fost note prea mici. Nu are logică să spui că este un decalaj aşa mare între două generaţii apropiate”, explică Miclea.

„S-a reuşit recredibilizarea bacului”

Tot cifrele ne arată că, din cei peste 217.000 de absolvenţi de clasa a XII-a înscrişi anul acesta la bacalaureat, mai mult de un sfert (26%) au obţinut abia mediile minime, între 6 şi 7. Este adevărat că nu puţini au fost elevii care s-au arătat surprinşi de gradul de dificultate primite comparativ cu cele exersate la clasă. „Ceea ce s-a dat la bac nu a semănat cu ceea ce am făcut la ore”, spune Cezara Suman, de la Colegiul „Roman Vodă” din Roman. „Ceea ce se face la clasă nu este la un nivel atât de ridicat”, o completaează şi Simona Căruntu de la Colegiul „Costache Negruzzi” din Iaşi.

Cert este că, profesori şi părinţi, cu toţii se arată îngrijoraţi şi indică doi responsabili pentru tabloul Bacului 2010 – elevii şi sistemul. Gabriela Băncilă, profesor de fizică, fost director al CN „I.L. Caragiale” din Bucureşti crede că mediile afişate recent reflectă realitatea nudă şi pun Bacalaureatul pe o traiectorie care îl îndreaptă spre normalitate. Doamna Băncilă trage însă semnalul de alarmă: „Adevărul este că elevii de astăzi sunt mai puţin interesaţi de şcoală, mai delăsători. Dar nu ascund că am văzut şi profesori cu greşeli mari de ortografie, deci nici cadrele didactice nu au toate o pregătire strălucită”. Dezinteresul pentru şcoală şi nebuloasa din sistem rămân cauze relevante şi pentru Mihaela Gună, preşedintele Asociaţiilor de Părinţi din România: „Nu cred că au fost subiectele prea grele, procentul de promovabilitate este mic în primul rând din cauza copiilor, care învaţă din ce în ce mai puţin. De vină sunt şi programele şcolare, prea complicate. Dar şi frămăntările din sistemul de învăţământ cred că s-au simţit. Toată harabaura asta cu lipsa unei legi coerente pentru educaţie, cu scăderile de salarii şi cu greve i-a afectat şi pe elevi, şi pe profesori”.

Pe de altă parte, bacalaureatul a fost unul dintre examenele cele mai vizate de modificări, indiferent de numele miniştrilor care s-au perindat. Cât a contat însă acest aspect? Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, crede că sufficient pentru a  fi luat în considerare de cei care caută explicaţii pentru rezultatele din 2010: „Bacalaureatul devenise irelevant, aşa că anul acesta s-a micşorat numărul de discipline şi s-au introdus probe scrise mai temeinice. Scopul a fost recredibilizarea bac-ului. Şi cred că s-a reuşit mai ales pentru că n-a mai fost luat în considerare sportul, pe care îl alegeau 90 la sută din elevi şi la care se luau note maxime. Dar cred că un procent de promovabilitate de nici 60 la sută – aşa cum este în Bucureşti – trebuie luat ca un semnal de atenţie atât pentru părinţi, cât şi pentru profesori. De-acum înainte acest examen trebuie luat în serios”. Monica Dvorski, director executiv al ONG,  „Centrul Educaţia 2000 +”,  merge chiar mai departe: „Un lucru care a contribuit la performanţa slabă a elevilor vine din schimbarea procedurii de examinare şi mă tem că nici elevii nu au ştiut cum să se adapteze rapid la această nouă procedură şi la acest nou format şi în aceeaşi măsură mă tem că nici profesorii nu au fost suficient pregătiţi ca să-şi pregătească la rândul lor elevii şi să evalueze un astfel de examen care are totuşi o altă concepţie”. 

„Protocolul” rămâne

Banii de protocol destinaţi tratării corectorilor nu au dispărut nici anul acesta. La Colegiul „Costache Negruzzi” din Iaşi sumele s-au strâns folosindu-se ca interfaţă fondul pentru banchet. „Am dat 450 de lei, 200 pentru cursul festiv şi 250 pentru banchet, în care erau incluşi şi cei pentru protocol. I-am strâns prin Consiliul elevilor, cu ajutorul profesorilor şi al părinţilor”, povesteşte Diana Popistaşu, elevă la Negruzzi. Vizibil iritată, directoarea Colegiului, Camelia Gavrilă, a negat totul. „Nu a fost nici nici un fel de protocol, iar cei care spun aceste lucruri dezinformează şi speculează, ca în fiecare an”. La Grupul Şcolar „Virgil Madgearu” din Iaşi, sumele au fost mai mici: „Am dat 20 de lei. Banii au fost strânşi de profesorii noştri”, susţine elevul George Chelariu. „Protocol” s-a strâns şi la Colegiul Tehnic de Arhitectură „Socolescu”din Bucureşti, unde elevii au adunat 30 de lei pentru profesorii corectori.

Sesizări de fraudă

Bacalaureatul de anul acesta nu a fost lipsit de acuzaţii de fraudă sau de mită,  două dintre cazuri ajungând în mâinile procurorilor de la DNA. Este vorba despre Grupul Şcolar „Alexandru Vlahuţă”din localitatea Podul Turcului, judeţul Bacău, unde a fost demarată o amplă anchetă ca urmare a implicării directorului liceului  într-un presupus caz de luare de mită. Dascălul este suspectat că ar fi primit 2.000 de lei şpagă ca să ajute un candidat la prima probă scrisă a examenului. În cel de-al doilea caz, profesorii corectori de la Centrul de la Colegiul Tehnic de Transporturi Cluj-Napoca au sesizat după proba scrisă la limba şi literatura română că au existat mai multe lucrări care au „semne distinctive”. De asemenea, ISJ Cluj a sesizat DNA în cazul cel 42 de lucrări. În acelaşi timp, 105 de elevi au fost eliminaţi din examen pentru fraudă sau pentru încălcarea ­metodologiei.

Vise spulberate pentru studiul afară

Rata scăzută de promovabilitate la examenul de bacalaureat de anul acesta spulberă  visul multor liceeni de a urma facultatea în străinătate. Chiar dacă familiile lor au suficiente resurse financiare pentru a-i susţine la studiu peste hotare, bacalaureatul le schimbă automat planurile. Conform Study Abroad Advising Center pentru a studia, spre exemplu, în Marea Britanie candidatului i se cere în general peste media 8 la bacalaureat, iar în unele universităţi baremul de acces este 9.

Ce s-a dat la bac

Cei nemulţumiţi de nota de la bacalaureat au putut depune contestaţii duminică, până la ora 20.00. Soluţionarea acestora este prevăzută în perioada 6 -7 iulie, iar afişarea rezultatelor finale are ca termen limită 8 iulie. Bacalaureatul 2010 a cuprins probe de competenţe lingvistice de limbă şi literatură română şi de limbă modernă, precum şi o probă de competenţe digitale, o probă scrisă, apoi proba obligatorie a profilului şi cea la alegere, corespunzătoare ariei curriculare.

Cele mai citite

Alegerile prezidențiale 2024: Peste 45.000 de angajați MAI, mobilizați pentru primul tur de scrutin

Cătălin Predoiu a cerut sancționarea fermă a oricărei încercări de cumpărare de voturi sau mită electorală Duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, peste 45.000...

România votează: 18 milioane de cetățeni înscriși pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie

Actualizările sunt gestionate de primari sau de persoane desemnate prin dispoziție legală Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că numărul total al alegătorilor înscriși în...

Alegerile prezidențiale 2024: Peste 45.000 de angajați MAI, mobilizați pentru primul tur de scrutin

Cătălin Predoiu a cerut sancționarea fermă a oricărei încercări de cumpărare de voturi sau mită electorală Duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale, peste 45.000...
Ultima oră
Pe aceeași temă