4.7 C
București
duminică, 3 martie 2024
AcasăSpecialRecensământul de „trei secunde". Cui foloseşte?

Recensământul de „trei secunde”. Cui foloseşte?

Guvernul Ponta a pornit operaţiunea numărării românilor cu drept de vot. Cum? Într-o manieră unică şi care nu atrage vreo răspundere: un fel de minirecensământ în care se va pune baza pe „locuitorii de nădejde”.

 

Judecătorii CCR au cerut public Guvernului Ponta să transmită „listele electorale permanente actualizate în baza cărora s-a desfăşurat refe­rendumul din 29 iulie 2012″. În mod convenabil, guvernanţii USL au înţeles un cu totul alt mesaj: să se apuce acum să-i numere pe românii cu drept de vot şi să modifice listele electorale până când iese cifra care trebuie? Care cifră? Evident, aceea care i-ar obliga, în viziunea USL, pe judecătorii CCR să constate validarea referendumului din 29 iulie. Trecând peste ciudăţenia „întâi votăm şi apoi numărăm până ne convine rezultatul”, este deosebit de interesant, chiar amuzant pe alocuri, cum vrea Guvernul Ponta să realizeze această numărătoare a alegătorilor.

„Locuitorii de nădejde” ai şefului MAI

După ce, în videoconferinţa cu primarii şi prefecţii, le-a spus ironic acestora că, dacă nu au suficienţi oameni astfel încât să termine în timpul necesar numărarea românilor, vor fi „importaţi nemţi”, ministrul Ioan Rus a venit cu precizări.

Într-un interviu acordat RFI, acesta a arătat că i se pare fezabilă realizarea minirecensământului în termenul stabilit (adică în următoarele trei săptămâni) deoarece, faţă de operaţiunea extinsă din 2011, acum nu se va verifica decât „dacă există sau nu există cetăţeanul”. „O discuţie de acest fel (…) aici durează trei secunde”, a precizat Rus. Cum se va desfăşura aceasta mai precis? Ne spune tot şeful Administraţiei şi Internelor: „La nivelul comunităţilor rurale, de exemplu, întrebi vecinul: «Mă, Popescu Vasile există?». «Există de-adevăratelea». Acolo, dacă merg primarul şi câţiva locui­tori de nădejde ai satului, rezolvă asta în trei zile, în fiecare sat”.

Întrebări de genul „Cum se va proceda în marile oraşe?”, „Cine va merge din poartă în poartă sau din uşă în uşă?”, „Cum vor fi verificate datele oferite de cetăţeni?” sau „Din ce bani vor fi plătiţi cei care vor participa la recensământ?” sunt întrebări la care atât ministrul Ioan Rus, cât şi premierul Victor Ponta sau alţi lideri ai USL evită să răspundă. Se admite totuşi „că la oraş va fi mai complicat”. Cât despre bani, şeful Executivului dădea asigurări că, dacă autorităţile locale vor solicita fonduri suplimentare pentru realizarea acestei operaţiuni halucinante de numărare a electorilor post-referendum, se vor găsi bani.

O nouă şedinţă a Guvernului Ponta pe tema organizării şi desfăşurării „minirecensă­mântului” va avea loc marţi.

Ponta spune că Rus a zis „neadevăruri”. Şi ce?

Este de notorietate faptul că atât înaintea recensământului din 29 iulie, cât şi după (inclusiv în primul document al MAI către Curtea Constituţională) Ioan Rus a acreditat cifra de 18.292.514 ca reprezentând numărul românilor înscrişi în listele electorale permanente. Acum însă, după decizia de joi a judecătorilor CCR, premierul Ponta a ajuns la o concluzie:

„S-a dovedit că afirmaţia nu a fost adevărată”. Declaraţia premierului, făcută într-o emisiune la Realitatea TV, ridică noi semne de întrebare. În primul rând, cum este posibil ca tocmai ministrul Administraţiei şi Internelor să spună neadevăruri în privinţa numărului de electori? Şi, apoi, care-i sancţiunea pentru o astfel de situaţie?

Premierul Ponta a evitat să răspundă la această ultimă întrebare, arătând că situaţia va fi discutată doar după ce se va rezolva solicitarea primită de la CCR. Şi Ponta, şi Crin Antonescu au negat însă că ar fi discutat vineri, când a mers preşedintele interimar la Guvern, posibilitatea unei remanieri.

Ce a decis de fapt CCR şi de ce

Reamintim că, pe lângă amânarea pronunţării pe validarea sau invalidarea refe­rendumului (iniţial pentru 12 septembrie, apoi pentru 31 august), judecătorii CCR au decis joi, 2 august, şi respingerea contestaţiilor depuse de USL, pe de o parte, şi de preşedinţii Se­natului şi Camerei Deputaţilor, Petru Filip şi Valeriu Zgonea, pe de altă parte.

Din motivarea deciziei, publicată între timp, aflăm atât ce a stat la baza deciziei judecătorilor, cât şi posibile indicii cu privire la ceea ce urmează a fi decis pe 31 august.

Pe de o parte, CCR spune că nu pot fi luate în seamă datele de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau datele provizorii de la Institutul Naţional de Statistică, astfel că numărul cetăţenilor cu drept de vot poate fi stabilit exclusiv în baza listelor electorale permanente.

Listele electorale perma­nente nu pot însă să-i includă pe cetăţenii români care au domiciliu în străinătate, dovedit cu paşaportul. Cu alte cuvinte, nu este suficient să spună „nea Vasile” că familia Gheorghe este la lucru în Spania pentru ca aceştia să fie scoşi de pe lista electorală permanentă. Trebuie să existe şi nişte documente din care să rezulte că respectivii şi-au stabilit domiciliul în străinătate.

Îndemnul la boicot nu este ilegal

Tot CCR arată, în motivarea deciziei din 2 august, că legile în vigoare „consacră dreptul de vot, şi nu obligaţia de a vota”. „Exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci chiar prin neparticiparea la acesta, mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare”, explică judecătorii Curţii.

Cât despre solicitarea  USL ca referendumul să fie validat chiar dacă nu a fost îndeplinită cerinţa cvorumului, magistraţii fac o paralelă cu procesul adoptării legilor în Parlament. „Astfel, în această procedură, ceea ce susţin autorii excepţiei ar fi ca o lege ordinară să poată fi adoptată în lipsă de cvorum, dar cu o majoritate care reprezintă jumătate plus unu din cvorumul legal de şedinţă, ceea ce este inadmisibil”, se arată în motivarea CCR.

Nu în ultimul rând, referitor la cererea lui Valeriu Zgonea şi Petru Filip de a se aprecia rezultatele referendumului după OUG nr. 41/2012, care a preluat un text neconstituţional, judecătorii concluzionează: „Susţinerea autorilor sesizării sfidează logica juridică”. 

Cele mai citite

Un fotbalist din „Generatia de Aur”, șantajat cu un clip video

Un fotbalist cunoscut din „Generatia de Aur”, Ioan Ovidiu Sabău, a fost șantajat cu un clip video „compromițător” în care apare fiica lui....

Un fotbalist din „Generatia de Aur”, șantajat cu un clip video

Un fotbalist cunoscut din „Generatia de Aur”, Ioan Ovidiu Sabău, a fost șantajat cu un clip video „compromițător” în care apare fiica lui....
Ultima oră
Pe aceeași temă