Rata de promovare la prima sesiune a examenului de bacalaureat, înainte de soluţionarea contestaţiilor, este de 66,7%. Acest procent este cel mai mare din ultimii cinci ani și, după rezolvarea contestațiilor, are șansa să ajungă în apropiere de 70%. Procentul nu reflectă însă realitatea. Dimpotrivă, o deformează.
Rata de promovare la prima sesiune a examenului de bacalaureat, înainte de soluţionarea contestaţiilor, este de 66,7%. Acest procent este cel mai mare din ultimii cinci ani și, după rezolvarea contestațiilor, are șansa să ajungă în apropiere de 70%. Procentul nu reflectă însă realitatea. Dimpotrivă, o deformează.
În 2011 au avut loc două evenimente foarte importante: apariția noii Legi a Educației și introducerea în sălile de concurs de la bacalaureat a camerelor de luat vederi. Ca urmare a acestei măsuri, promovabilitatea la bacalaureat care, în anii precedenți se situase la o medie de 80%, s-a prăbușit. În 2011 a fost de 46%, în 2012 – 43%, 2013 – 55%, 2014 – 59%, 2015 – 66% .
Cifrele, oricât ar părea de paradoxal, sunt înșelătoare. În acest an, din cei 137.338 de candidaţi înscrişi, s-au prezentat 129.390. Dintre aceştia din urmă, 86.262 (66,7%) au reușit să promoveze examenul, ne asigură Ministerul Educației. Dar, dacă numărul de elevi care au promovat bacalaureatul este raportat la candidații înscriși, așa cum este și normal, procentul promovabilității ar fi mai mic, adică doar 62%.
În anul 2011, în prima sesiune a examenului de bacalaureat, dintre cei 204.000 de elevi înscriși, doar 93.000 au luat notă de trecere, în timp ce aproape 111.000 au picat, rata de promovare înregistrând o valoare de 46%, minimul ultimilor 20 de ani. Prin comparaţie, deși în 2016 au luat bacalaureatul 67% dintre cei prezenți în sălile de examen, cifra elevilor cu diplomă este cu 7.000 mai mică decât în anul 2011, adică aproximativ 86.000.
Explicația constă în faptul că numărul elevilor înscriși la bacalaureat a scăzut în cinci ani constant, diferența fiind astăzi – față de 2011 – de 67.000. Vorbim de o prezență mai redusă cu 30% acum faţă de momentul în care s-au introdus camerele de filmat în sălile de examene. Astfel se explică de ce numărul absolvenților a rămas aproape la același nivel cu anul 2011, deși procentul absolvenților s-a îmbunătățit cu 23%.
Un an mai târziu, în 2012, s-au prezentat 180.000 de absolvenți dintre care au promovat 43%, adică 77.4000 de elevi. În 2013, numărul celor care s-au prezentat la examenul de bacalaureat a scăzut la la 175.000, iar promovabilitatea a crescut la 56%, adică un total de 99.000 de absolvenți. În 2014, au trecut bacalaureatul 59% dintre cei 151.000 de elevi înscriși. Astfel, în 2014, au obținut diploma 89.000 de absolvenți. În 2015, au luat bacalaureatul 104 mii de elevi, adică 66% dintre cei 159.000 de elevi prezenți.
Universitățile private, în pericol
Cifre au fost interpretate pentru „România liberă“ de expertul în Educație, Ștefan Vlaston: “Acest procent mare anunțat de Ministerul Educației se datorează faptului că nu au fost luați în calcul tinerii care nu se înscriu la bacalaureat. După ce au văzut că nu mai pot copia la examene, mulți tineri au decis să nu se mai înscrie la bacalaureat. Și tocmai pentru că rezultatele se obțin prin comparație cu numărul celor înscriși, procentele au tot crescut. Per ansamblu, numărul celor care iau bacalaureatul este cam același. Procentul total al absolvenților raportat și la cei care nu se mai înscriu la examene este de 50%.Trebuie să nu ne mai mințim și să acceptăm că cei care nu s-au înscris la bacalaureat sunt tot elevi. Elevi care nu s-au simțit în stare să ia examenul și nu au mai particpat. Și ei trebuie considerați ca picați la bacalaureat, dar picați din propria voință”.
Întrebat cum apreciază numărul de 86.000 de elevi care au luat bacalaureatul, Ștefan Vlaston ne-a precizat: “Este un număr foarte mic. Dintre aceștia vreo 5-10.000 pleacă la studii în Occident, iar restul sunt de ajuns ca să acopere toate locruile cu plată la universățile de stat. Eu cred că universitățile private își vor închide porțile”.
Cum a fost epurat bacalaureatul
Bacalaureatul, de a cărui complexitate se plâng adolescenții de azi, este apă de ploaie în comparație cu dificultatea și numărul uriaș de examene pe care tinerii trebuiau să le treacă în perioada interbelică. Majoritatea cărților și autorilor studiați atunci nu se mai regăsesc în programa școlară de azi, pentru că ar fi pus reale probleme de înțelegere. Astăzi, pentru a face pasul de la liceu la facultate ai nevoie să treci doar trei examene, organizate în cadrul bacalaureatului: limba și literatura română, proba obligatorie a profilului și proba la alegere a profilului. Mai există trei testări la care nu se dau note, ci doar calificative: competențele lingvistice, digitale și cele la o limbă de circulație internațională. Dacă le pici, ele nu afectează în niciun fel media finală de la bacalaureat. În perioada interbelică erai obligat să dai trei tipuri de teste într-o singură vară: la materiile studiate în timpul liceului, de bacalaureat și, în final, cel de admitere la facultate. În total, vorbim de peste 20 de examene.
Din istoria Colegiului Național „Emil Racoviță“ din Cluj-Napoca aflăm că în perioada interbelică instituția de învățământ organiza nu mai puțin de 18 examene. “Ca o curiozitate, menţionăm că în anii şcolari 1931-1932 şi 1932-1933 notele au fost înlocuite, locul lor fiind luat de calificative. Prima promoţie de absolvenţi ai clasei a VIII-a (a XII-a de azi) a fost în anul şcolar 1935-1936. Absolvenţii au dat examen de absolvire a clasei a VIII-a din 8 materii şi apoi, pentru prima dată, examen de bacalaureat. Acesta a constat din 3 probe scrise (limba română, limba franceză, matematică) şi 7 probe orale: limba română, limba franceză, limba latină, istorie, geografie, filozofie şi ştiinţele naturii”.