După ce anul trecut nu s-a tăiat nicio panglică, pentru acest an trebuie să ne așteptăm la aproximativ 90 km de autostradă, spune, într-un interviu pentru „România liberă“, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc. Și tot în 2017 vom avea pate de tăieri de panglici și în sectorul feroviar. Răzvan Cuc promite că peste doi ani vom ajunge cu trenul direct la Otopeni, că se va relua circulația pe podul de la Grădiștea și că anul acesta va tăia panglica la 90 km de autostradă.
RL: Am avut doi ani cu contraperformanțe în domeniul construcției de autostrăzi (minus 22 km în 2015 și 0 km în 2016). Câți kilometri de autostradă vor fi inaugurați în acest an și pe ce tronsoane?
Răzvan Cuc: În anul 2017 sunt estimaţi a fi deschişi traficului aproximativ 90 km de autostradă, după cum urmează: Autostrada Bucureşti-Plo-ieşti (3,325 km); Autostrada Sebeş-Turda, Lotul 3 (12,450 km); Autostrada Sebeş-Turda, Lotul 4 (16,3 km); Autostrada Lugoj-Deva, Lotul 2 (15 km); Autostrada Lugoj-Deva, Lotul 3 (21,141 km); Autostrada Lugoj-Deva, Lotul 4 (22,140 km).
Câți kilometri de cale ferată modernizată vor fi recepționați în acest an și pe ce tronsoane?
În acest an vor fi recepționați 87,2 km de cale ferată modernizată. Pe tronsonul Micăsasa – Coșlariu se vor recepționa 81,2 km de linie de cale ferată electrificată desfășurată și 900 de metri de linie de cale ferată neelectrificată. Mai avem podurile dunărene de la Fetești și Cernavodă, unde se va face recepția a 5,1 km de cale ferată electrificată.
Revenind la autostrăzi, avem un tronson, și aici mă refer la Suplacu de Barcău-Borș, unde cel mai mare viaduct din România se degradează. Ce intenții aveți în acest sens?
Pe 17 noiembrie 2016, CNAIR a notificat asocierea Corsan – Corviam Construc-cion SA – SC Consinit SRL – SC Road Consulting & Design Solution SRL – SC Via Design SRL cu privire la rezilierea imediată a contractului, ca urmare a nerespectării obligațiilor contractuale de către antreprenor. Și acest tronson din Autostrada Transilvania, dar și Mihăești-Suplacu de Barcău vor fi scoase la licitație și voi încerca să le trec pe fonduri europene, pe POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare – n.red.), pentru că e greu să suporți de la bugetul statului sume atât de mari.
Cum avansează lucrările pe tronsonul de autostra-dă Pitești-Sibiu, vital pentru România?
În momentul de față, s-a reluat contractul pentru studiul de fezabilitate, suspendat pe perioada iernii, și i-am spus antreprenorului: „E vreme frumoasă, vă puteți apuca de lucru”. Pentru capetele austostrăzii, respectiv sectoarele 1 și 5, licitația pentru proiectul tehnic și execuție va fi lansată în această vară. Este vorba de secţiunea 5, Curtea de Argeş–Piteşti, de la km 90+000 la km 123+037, care leagă cele două localități, prin Valea Argeşului, şi se continuă cu autostrada existentă. Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, de la km 0 la km 15+000, asigură legătura între DN 7 (Defileul Văii Oltului) prin continuarea autostrăzii existente.
Studiul geotehnic pentru aceste secțiuni a fost predat în noiembrie 2016. O lună mai târziu, au fost predate studiile de fezabilitate preliminare pentru secțiunile 1 și 5. CNAIR a transmis observaţii cu privire la aceste studii, urmând să primească documentaţia revizuită. Pe 15 februarie a fost transmis studiul geotehnic pentru Sec-ţiunea 4 a autostrăzii, acesta fiind în analiza CNAIR. Pe 17 februarie au fost supuse analizei, în cadrul Comisiei Tehnice privind Siguranţa Circulaţiei din cadrul CNAIR, nodurile rutiere pentru secţiunile 1 şi 5 ale autostrăzii, urmând a fi emis avizul de principiu.
După 27 de ani, am ajuns în situația ca, într-o țară cu mulți kilometri de cale ferată, transportul public să se facă preponderent cu autocare și microbuze, care de cele mai multe ori nu sunt sigure. Țări europene ca Italia și Germania interzic transportul auto regulat de persoane în paralel cu tronsoanele feroviare modernizate, prevedere care a existat și la noi până în 1990. Ce veți face în acest sens?
Atunci când vom avea infrastructura feroviară modernizată, când vom avea și material rulant de calitate, piața își va spune cuvântul și mulți călători se vor întoarce la calea ferată. Până atunci, trebuie să facem în așa fel încât oamenii să călătorească într-un mediu sigur și legal, pentru că nu toți transportatorii rutieri respectă cerințele RAR, ale Autorității Rutiere Române. În primul rând, trebuie să ne asigurăm că toate cursele auto sunt legale.
În vară se fac 12 ani de când s-a prăbușit podul feroviar de la Grădiștea. Având în vedere că sunteți legat de județul Giurgiu, ce veți face pentru reluarea circulației între București și Giurgiu pe ruta clasică?
Podul Grădiştea nu este un proiect de sine stătător, acest obiectiv a fost inclus într-un amplu program care vizează modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord-Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Frontieră. Totuși, pentru a urgenta reluarea circulației feroviare pe ruta clasică între București și Giurgiu, voi scoate mai întâi la licitație construcția podului de la Grădiștea, între stațiile Vidra și Grădiștea. În acest fel, în 2019, dacă nu vor exista contestații la licitație, vom putea circula din nou cu trenul între București și Giurgiu, fără a mai ocoli pe la Videle. Modernizarea liniei ferate propriu-zise se va termina ulterior, însă până atunci se va relua circulația.
Încet-încet, se apropie sezonul estival. Vom ajunge mai repede cu trenul la Mangalia în această vară, în condițiile în care reabilitarea podurilor dunărene trebuia deja finalizată, iar pe secția Constanța-Mangalia erau prevăzute lucrări pentru ridicarea restricțiilor de circulație?
Anul trecut s-au recepţionat lucrările de reabilitare pentru cele patru poduri de cale ferată de pe secțiile CF Constanţa – Agigea şi Costineşti Tabără – Neptun, ceea ce înseamnă că din această vară va crește viteza de circulaţie pe ruta Constanţa-Mangalia. Cât privește podurile dunărene, s-au realizat recepţii parţiale la Podul Borcea vechi şi Podul Cernavodă vechi, stadiul de execuție a lucrărilor de reabilitare fiind la ora actuală de 84,97%. Estimez că finalizarea lucrărilor va avea loc în semestrul doi al acestui an.
Un proiect vital pentru București – introducerea de trenuri de călători pe centura feroviară – a fost sabotat de CNAIR, care nici măcar nu s-a apucat să proiecteze pasarelele pentru punctele de oprire. Intenționați să deblocați acest proiect și când vor circula primele trenuri între Gara Progresul și Gara de Nord și între Gara de Nord și Pantelimon?
Pentru acest sector feroviar, în cadrul etapei I, Gara Progresul şi Gara de Nord, s-au depus documentațiile pentru obținerea certificatului de urbanism și pentru varianta finală de amplasament pentru punctul de oprire Domnești, pe baza cărora se va finaliza documentația tehnică. După eliberarea avizelor și a autorizației de construire, vor începe lucrările de execuție.
Amânare. Din toamnă, am putea avea biletul unic în București
Titlurile de călătorie comune RATB – Metrorex ar putea fi disponibile încă din toamna acestui an, odată ce Metrorex va implementa noul sistem de acces în stațiile de metrou. „Atunci va putea și Metrorex, ca și RATB, să vândă titluri de călătorie compatibile”, spune Răzvan Cuc. Ministrul a precizat că acest lucru putea fi făcut mai demult, însă lucrurile s-au oprit din cauza Primăriei Capitalei. „Primăria a dat înapoi pe vremea fostului primar Sorin Oprescu. Acum, sunt în discuții cu doamna Firea”, a mai explicat ministrul Transporturilor.
Centura Capitalei, pe fonduri europene
Centura de sud a Capitalei la profil de autostradă (ringul 0, așa cum este denumită de drumari) va fi trecută pe fonduri europene. „Vom renunța la procedura de concesiune, de construcție în parte-ne-riat public-privat, pentru că din 2015 nu s-a desemnat niciun câștigător. Anul acesta o scoatem la licitație, proiect tehnic și execuție, și o trecem pe POIM. Practic, această bucată e veriga lipsă din Coridorul IV”, a declarat Răzvan Cuc.
