Gabriela Bârsan, magistrat la Înalta Curte, anchetată pentru corupţie, nu poate fi percheziţionată deoarece soţul ei este judecător CEDO şi beneficiază de imunitate. Astfel poate fi interpretată scrisoarea trimisă de un funcţionar CEDO procurorilor anticorupţie.
Pe 17 octombrie, DNA a primit o scrisoare semnată de Erik Friberg, grefier al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În conţinutul scrisorii se exprimă îngrijorarea preşedintelui CEDO, Jean-Paul Costa, referitoare la nerespectarea regulilor imunităţii în cazul unei percheziţii efectuate de autorităţile române la domiciliul din România al judecătorului Corneliu Bîrsan şi al soţiei acestuia, în legătură cu o investigaţie privitoare la Gabriela Bârsan.
În text este invocată Convenţia de la Viena: „se pare că imunitatea acolo stabilită se extinde la reşedinţele private ale judecătorilor în statul lor de origine”.
DNA a reacţionat la scrisoarea lui Erik Friberg şi a cerut clarificări scrise preşedintelui Jean-Paul Costa, în care să precizeze clar dacă acesta „reprezintă punctul de vedere al domniei sale, ori punctul de vedere al Curţii Europene a Drepturilor Omului şi în cadrul cărei proceduri a fost emisă respectiva scrisoare”. De asemenea, DNA „a solicitat lămuriri privind prevederea din convenţiile internaţionale aplicabile pe care se întemeiază aprecierea domnului Friberg că imunitatea domnului judecător Corneliu Bârsan şi a familiei sale se extinde «la reşedinţele private ale judecătorilor în statul lor de origine»”.
DNA l-a mai informat pe preşedintele Costa „că nici ancheta penală, nici percheziţia efectuată la imobilul din satul Ghermăneşti, comuna Snagov, România, nu vizează în nici un fel atribuţiile domnului Corneliu Bârsan ca judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului, ci pe acelea ale soţiei sale, doamna Gabriela Bârsan, ca judecător român. Ori, în această situaţie, documentele internaţionale prevăd că imunitatea aplicabilă agentului diplomatic în statele în care îşi desfăşoară misiunea nu îl scuteşte de răspundere legală în statul de origine”.
Ce spun specialiştii
Potrivit Laurei Ştefan, director la Societatea Academică Română, „Convenţia de la Viena tratează statutul imunităţilor diplomatice, adică relaţiile între diplomaţi şi ţara care îi primeşte. Domnul Corneliu Bârsan, în calitate de judecător CEDO cu sediul în Franţa, beneficiază de imunitate acolo, în relaţiile sale cu statul francez, pentru a-şi putea desfăşura activitatea de judecător.
Această imunitate nu se extinde în ţara de origine, în cazul acesta în România. În plus, în România domnul Bârsan nu este subiectul vreunei investigaţii penale, ci soţia sa, doamna Gabriela Bârsan, judecător la Înalta Curte. Percheziţia de la domiciului din România în cadrul anchetei penale care o vizează pe doamna Gabriela Bârsan nu îl impiedică pe domnul Corneliu Bârsan să-şi exercite atribuţiile de judecător CEDO”.
Unde duce interpretarea CEDO
Implicarea într-o anchetă din România a oficialilor CEDO pe considerentul că un judecător român care are soţ judecător la CEDO beneficiază de imunitate diplomatică, ar trebui să deschidă o discuţie publică pe tema lărgirii ariei incompatibilităţilor şi a conflictului de interese. Dacă ar fi să continuăm logica din scrisoare, atunci ar însemna că soţia Gabriela Bârsan era incompatibilă cu statutul de judecător la Înalta Curte deoarece această instanţă dă sentinţe definitive în procese care pot ajunge la CEDO, unde soţul este judecător. Dacă doamna Bârsan nu ar fi fost judecător la instanţa supremă, nu ar fi putut face trafic de influenţă, aşa cum este suspectată de procurori, nu ar mai fi existat interceptări în acest sens şi nu ar mai fi fost necesare percheziţiile, încuviinţate de CSM. Aprobarea CSM era necesară deoarece, în România, judecătorii şi procurorii beneficiază de imunitate: ei nu pot fi percheziţionaţi sau arestaţi fără aprobarea CSM. Imunitatea diplomatică invocată de grefierul CEDO ar fi fost un plus de imunitate la cea existentă deja în legislaţia română.
