Deศi nu existฤ nici o garanศie cฤ Bruxelles-ul va returna întreaga sumฤ, Executivul a decis sฤ aloce 1,42 miliarde de lei din venituri obลฃinute din privatizare, pentru rambursarea cheltuielilor efectuate de beneficiarii fondurilor UE.
Cea mai mare sumฤ, respectiv 560 milioane de lei, va ajunge la cei care au implementat proiecte în cadrul Programului Operaศional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Pentru Programul Operaศional Sectorial Creศterea Competitivitฤศii Economice au fost repartizate 460 milioane de euro, iar pentru Programul Operaศional Regional 400 milioane de euro. În actul normativ se prevede cฤ aceste sume urmeazฤ sฤ fie restituite Ministerului Finanศelor din banii pe care Comisia Europeanฤ (CE) îi va rambursa României pânฤ la 30 mai 2015. Existฤ vreo asigurare cฤ aceศti bani vor veni de la Bruxelles pânฤ pe 30 mai? “Nu existฤ nici o garanศie cฤ România va primi aceศti bani de la CE. Existฤ un risc ca Bruxelles-ul sฤ nu autorizeze la platฤ toate cererile trimise de la Bucureศti. În acest moment nu poate da nimeni o asemenea garanศie. ศi, chiar dacฤ toate cererile ar fi autorizate, existฤ riscul ca în martie-aprilie, când vine auditul de la Bruxelles, sฤ descopere anumite nereguli ศi sฤ ne cearฤ înapoi din bani”, spune Laurenศiu Dinu, partener EU Advisors.
Radu Crฤciun, economistul-ศef al BCR, explica, pentru „România liberฤ“, cฤ banii care provin din privatizare, cei din dividendele de la firmele de stat, cei din licenศe de exploatare ศi redevenศe, trebuie sฤ se strângฤ într-o puศculiศฤ care sฤ poarte o etichetฤ – bani pentru dezvoltare. Cu alte cuvinte, aceste fonduri trebuie utilizate pentru proiecte importante care susศin dezvoltarea economiei. “Cu banii din privatizฤri s-au acordat despฤgubiri pentru foศtii proprietari, despre mulศi neศtiindu-se cum au ajuns sฤ fie împroprietฤriศi, sau au fost despฤgubite victimele FNI. Faptul cฤ s-a apelat la aceศti bani, care constituie un fond de rezervฤ, este un indiciu cฤ prea multe fonduri nu sunt disponibile”, este de pฤrere Dinu. În schimb, Elena Tudose, director de programe la Institutul de Politici Publice (IPP), declarฤ: “Mi se pare un semn de normalitate. Banii ajungeau cu întârziere la beneficiari din cauza birocraศiei. Probabil cฤ au luat aceastฤ decizie fiindcฤ în 2015 se trage linie ศi ce nu am cheltuit se pierde. Altfel, banii din privatizare ajungeau în gฤleata Ministerului Finanศelor ศi cine ศtie ce fฤceau cu ei. E nevoie însฤ de creศterea eficienศei activitฤศii de control ca sฤ nu ne trezim cฤ trimitem facturi ศi CE nu ramburseazฤ banii”.
De ce POSDRU?
Beneficiarilor proiectelor pentru resursele umane li se va rambursa cea mai mare sumฤ. Cum explicฤ analiศtii acest lucru? “Beneficiarii POSDRU, din cauza resurselor limitate, suportฤ cel mai greu întârzierile la decontare. Ar putea fi o explicaศie – le plฤteศti lor cu prioritate ศi ai pace socialฤ. Pe de altฤ parte, din alocฤri se poate trage concluzia cฤ au fost rezolvate toate problemele de management ศi control pentru POSDRU ศi Bruxelles-ul va deconta toate facturile”, susศine Laurenศiu Dinu.
Reamintim faptul cฤ nereguli grave în atribuirea ศi derularea unor proiecte au determinat CE sฤ suspende plฤศile aferente POSDRU în vara lui 2012. Iar exemplele sunt nenumฤrate – de la maศini de lux cumpฤrate cu bani europeni, pânฤ la proiecte finanศate cu 1 milion de euro ca sฤ fie “ศcolarizaศi” 20 de ศomeri din care nici unul nu ศi-a gฤsit de lucru. “Sunt probleme foarte grave. În primul rând, nu s-a respectat Legea achiziศiilor publice. S-au încheiat contracte care nu vor fi recunoscute de UE, iar dacฤ rฤmân în acest stadiu, banii vor fi suportaศi de la bugetul de stat. În al doilea rând, existฤ probleme la plฤศile care au început sฤ se facฤ; unele plฤศi s-au fฤcut înainte de termen, unele au fost fฤcute defectuos, altele au fost demarate în mod preferenศial”, declara, la acea vreme, Mariana Câmpeanu, fostul ministru al Muncii.