UPDATE. Directorul general al companiei Gabriel Resouces, Jonathan Henry, a dat publicităţii, miercuri, o declaraţie care dezminte integral textul publicat de cotidianul britanic, în care compania canadiană ar fi cerut statului român despăgubiri de patru miliarde de euro în cazul în care proiectul Roşia Montană ar fi fost respins de Parlament, transmite Hotnews.ro.
Pe de altă parte, directorul general al Roşia Montană Gold Corporation, Dragoş Tănase, a declarat miercuri seară, într-o intervenţie telefonică la B1 TV, că în cazul în care statul român va respinge proiectul minier de la Roşia Montană, acţionarii companiei ar putea cere despăgubiri care ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari.
“Ca o clarificare a declaraţiilor publicate în numele meu în presa internaţională, doresc să subliniez că nu am declarat niciodată cele citate în forma respectiva şi că declaraţiile mele au fost citate greşit. Între timp, declaraţiile au fost corectate de către publicaţia The Globe and Mail. Am cel mai profund respect pentru România, pentru cetăţenii săi, pentru Guvernul României şi pentru Parlament. Doar românii şi România vor decide ce este în interesul ţării. Deşi este firesc pentru orice companie să faca ceea ce este necesar pentru a-şi proteja interesele – şi nici Gabriel Resources nu face excepţie – vom lua act de orice decizie luată de Guvernul sau Parlamentul României. Compania va furniza toate informaţiile necesare pentru ca oamenii să poata lua o decizie în deplină cunoştinţă de cauză. Decizia finală va aparţine, fără discuţie, Guvernului şi Parlamentului României şi, în ultimă instanţă, cetăţenilor României“, se arată în comunicatul RMCG.
Dragoş Tănase: Despăgubirile ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari
“Noi am făcut investiţii undeva la 500-600 de milioane de dolari în România. Aşteptăm din 2006 până astăzi un răspuns pe acordul de mediu, un pas intermediar până la construirea minei. Constatăm că investiţia este foarte întârziată şi am solicitat un răspuns, care întârzie în mod nejustificat”, a declarat directorul la B1 TV.
“Dacă România respinge într-un mod nejustificat acest proiect, într-adevăr au existat aceste discuţii. Acţionarii noştri ar putea alege la momentul respectiv calea arbitrajului internaţional pentru a repune compania în drepturi, de a construi mina de la Roşia Montană. Probabil că acţionarii vor apela la tratatele internaţionale de investiţii la care România este parte şi vor urma procedurile din acele tratate. Este un caz ipotetic şi care evident presupune nişte despăgubiri. Sunt nişte reguli, proceduri, sumele care se vor cere acolo vor fi determinate de nişte experţi”, a mai spus Dragoş Tănase.
“Despăgubirile ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari. Sumele variază în funcţie de metoda folosită de evaluare, preţul aurului, costurile la materiile prime. Nu putem estima acum suma respectivă. Sper să ajungem să mutăm discuţia din nou în zona tehnică”, a explicat directorul.
_ _ _ _ _
Gabriel Resources va da în judecată Guvernul României şi va cere despăgubiri de 4 miliarde de dolari, dacă Parlamentul respinge proiectul Roşia Montantă.
Gabriel Resources va cere despăgubiri de până la 4 miliarde de dolari americani dacă Parlamentul va respinge săptămâna viitoare proiectul de exploatare a aurului la Roşia Montana, a declarat miercuri directorul general al companiei, Jonathan Henry, într-un interviu pentru The Globe and Mail, conform Mediafax.
“În cazul în care Camera Deputaţilor respinge proiectul, vom continua notificarea oficială de începere a litigiului pentru încălcări multiple ale tratatelor internaţionale de investiţii, pentru a obţine cel puţin 4 miliarde de dolari SUA”, a spus Henry în interviul acordat la Londra.
El a atenţionat că Gabriel Resources are un caz solid.
“Cazul nostru este foarte puternic şi vom face public faptul că efortul României de atragere a investiţiilor străine va avea mult de suferit”, a arătat Henry.
Şeful Gabriel Resources se aşteaptă ca Senatul să respingă joi proiectul de lege care ar permite deschiderea minei. Decizia, pentru sau contra, va deveni obligatorie numai după ce proiectul va fi votat în Camera Deputaţilor.
Citeşte şi Ponta anunţă desecretizarea contractului de la Roşia Montană
Henry, care lucrează la Gabriel Resources de trei ani, a dat de înţeles că va demisiona dacă va fi declanşat un proces împotriva statului român, întrucât este specialist în minerit şi nu în litigii.
Gabriel Resources mai are o speranţă că în Camera Deputaţilor va avea loc o dezbatere serioasă care să ducă la un vot favorabil, dar premierul Victor Ponta a sugerat luni că jocul s-a încheiat pentru canadieni, majoritatea parlamentarilor fiind împotrivă, notează publicaţia The Globe and Mail.
Premierul Victor Ponta a declarat marţi că suma eventualelor despăgubiri este invocată în mai multe adrese oficiale de către compania canadiană, “cuprinzând cheltuielile făcute până acum şi eventualele pierderi comerciale”.
“Nu pot şi nu am de gând să fiu avocatul cuiva care dă în judecată statul român, spun doar că acest lucru probabil că se va întâmpla. (…) Sunt evaluări făcute (asupra eventualelor despăgubiri, n.r.), sunt evaluări făcute de până la două miliarde de dolari calculate de către companie, însă nu vreau să vorbesc eu în numele celor care eventual vor acţiona în judecată statul român, eu aş vrea să nu plătim nimic”, a mai spus Ponta.
Luni, premierul afirmase că soluţia pentru proiectul Roşia Montană este respingerea în regim de urgenţă a acestuia la Senat, apoi şi la Cameră, adăugând: “Şi cu asta, basta!”.
Proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roşia Montană a primit, marţi, raport negativ din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului din Senat.
Acţiunile Gabriel Resources au închis marţi la Toronto în scădere cu 4,41%, la 65 de cenţi, pe un rulaj ridicat, după ce au pierdut luni peste jumătate din valoare.
Investitorii au tranzacţionat marţi 4,66 milioane de acţiuni Gabriel Resources, de trei ori mai puţine faţă de rulajul record de luni, însă de câteva ori mai multe faţă de o şedinţă obişnuită de tranzacţionare, când volumele sunt de ordinul câtorva sute de mii de titluri.
Marţi, acţiunile Gabriel au scăzut în timpul şedinţei de marţi cu până la 22%, atingând un minim de 53 cenţi.
Capitalizarea de piaţă a companiei a scăzut astfel la 249,66 milioane dolari canadieni, faţă de 261,19 milioane dolari la finalul zilei de luni.
Luni, acţiunile Gabriel s-au prăbuşit cu 54%, la 68 de cenţi, cel mai redus nivel din 1999, după ce premierul Victor Ponta a declarat că soluţia pentru proiectul Roşia Montană este respingerea în regim de urgenţă la Senat, apoi la Cameră. În prima parte a şedinţei de luni, titlurile companiei erau în picaj cu aproximativ 70%.
Cel mai ridicat preţ atins vreodată de acţiunile Gabriel Resources este de 8,6 dolari canadieni, înregistrat în decembrie 2010.
