Este nevoie de o reflecţie sobră asupra evenimentelor derulate începând cu 11 septembrie 2001, atunci când aproape 3000 de oameni au murit în atacurile teroriste din SUA. Aşa îşi începe comisarul european drepturile omului din partea Consiliului Europei, Thomas Hammarberg, comunicatul prin care atrage atenţia că “lupta împotriva terorii” pornită după 9/11 a provocat alte crime, pe care cei responsabili le-au muşamalizat cu grijă.
Printre “responsabili” s-ar găsi şi România, despre care comisarul Hammarberg insistă că a găzduit, vreme de doi ani, un centru secret de detenţie al CIA.
În aceste centre, deţinuţii ar fi fost supuşi mai multor metode de tortură în condiţiile în care nu ar fi fost puşi oficial sub acuzare.
Hammarberg a vorbit cu Baconschi…despre ţigani
Interesant este că Thomas Hammarberg a avut ocazia să discute aceste probleme direct cu oficialii români, în vizita pe care a efectuat-o la Bucureşti în octombrie 2010. Aunci, comisarul pentru drepturile omului s-a întâlnit cu ministrul de Externe, Teodor Baconschi, discutând însă despre cu totul alt subiect: incluziunea socială a rromilor şi combaterea discriminării acestora.
Însă momentul ales de oficialul UE pentru a cere “căinţă” mai multor state europene este unul simbolic, comemorarea a 10 ani de la 9/11.
“Fără drepturile omului, fără justiţie”
“Trebuie să avem o vedere autocritică şi aici, în Europa”, îndeamnă Thomas Hammerberg. Acesta subliniază că unele guverne europene au fost profund complice strategiilor de combatere a terorismului aplicate de CIA. Această complicitate – adaugă Hammarberg – a făcut ca guvernele respective să permită, să protejeze şi să participe la acţiuni CIA care ar fi violat drepturile fundamentale ale omului, dar şi regulile sistemului judiciar democratic.
Închisoarea CIA din România
Astfel, România ar fi organizat un centru de detenţie clandestin al CIA.
“Centrul a fost deschis lângă Bucureşti, la 23 septembrie 2003, imediat după închiderea facilităţii similare din Polonia. Este cunoscut faptul că cel puţin un deţinut important a fost transferat direct pe aeroportul Baneasa, la miezul nopţii. Operaţiunile CIA au continuat apoi în România mai bine de doi ani”, scrie Hammarberg într-un comentariu publicat luni.
Acuzaţii vechi
Nu e prima oară, în ultimii ani, când România este arătată cu degetul în contextul afacerilor “necurate” ale CIA. S-a întâmplat şi în 2009, când fostul şef al principalei baze de aprovizionare a CIA din Europa, Kyle D. Foggo, a declarat pentru The New York Times că, în 2003, a supervizat personal construirea a trei închisori secrete în trei ţări diferite, una dintre acestea fiind în România. “Era într-o clădire renovată de pe o stradă aglomerată din Bucureşti”, a precizat Foggo.
În 2007, aceeaşi instituţie pe care Hammarberg o reprezintă în prezent, Consiliul Europei, a întocmit un raport care notează că autorităţile române au permis CIA să opereze închisori secrete pe teritoriul României. Raportul, editat de procurorul-politician Dick Marty, nu nominaliza nicio sursă. Totuşi, arăta că deţinuţii CIA ar fi fost aduşi în România prin Aeroportul “Mihail Kogălniceanu” din Constanţa. Şi aducea aminte, eronat, că Mihail Kogălniceanu fusese primul preşedinte al României.
Autorităţie neagă, dar nu până la capăt
Şi atunci, şi acum, autorităţile române au respins acuzaţiile de acest gen. “Este inadmisil să acuzi o ţară fără probe”, a replicat atunci preşedintele comisiei de anchetă special înfiinţate pentru a verifica afirmaţiile din raport, senatoarea Norica Nicolai. Actualul europarlamentar a răspuns şi afirmaţiilor comisarului Thomas Hammarberg. Norica Nicolai a catalogat noile date privind zborurile CIA drept “uşor confuze şi nerelevante”. Ea a menţionat însă că ancheta realizată în 2007 de Parlamentul României nu a exclus posibilitatea unor transferuri de deţinuţi făcute pe teritoriul ţării.
Thomas Hammarberg acuză şi ţări precum Germania, Marea Britanie, Italia, Suedia, Macedonia sau Albania.
