7.9 C
București
joi, 18 aprilie 2024
AcasăSpecial„Putin poate invada Ucraina în cinci zile“

„Putin poate invada Ucraina în cinci zile“

Comandantul suprem al forţelor aliate ale NATO în Europa, generalul US Air Force Philip Breedlove, a avertizat că trupele ruseşti staţionate la frontierele de est ale Ucrainei sunt în măsură să ocupe o parte importantă a ţării în 3-5 zile. Serghei Lavrov cere să nu se exagereze situaţia, SUA suspendă cooperarea cu Rusia în domeniile scutului antirachetă şi nuclear civil, iar NASA anulează „cooperarea cu Roskosmos, cu excepţia ISS”.

Rusia dispune de toate forţele de care are nevoie pentru a invada Ucraina într-o săptămână, declara pentru New York Times generalul american Philip Breedlove, şeful forţelor aliate ale NATO în Europa, el descriind situaţia de la frontiera ucraineană ca îngrijorătoare. El a precizat miercuri că NATO a reperat în ajun semnale de mişcare a unei mici părţi din forţele ruse, dar nu există nici un indiciu că acestea ar fi reintrat în cazarmă. „Considerăm că trupele ruse sunt pregătite să acţioneze în 12 ore” dacă primesc instrucţiuni. Declaraţia lui Breedlove a fost susţinută de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care în plus a ţinut să precizeze că o intervenţie rusă în Ucraina ar fi o „eroare istorică” ce ar adânci izolarea internaţională a Moscovei. Anexarea regiunii ucrainene a Crimeii de către Putin a provocat cea mai profundă criză din relaţiile Est-Vest de după războiul rece, ceea ce a dus la impunerea de sancţiuni contra Rusiei de către SUA şi UE. Sancţiuni care se vor înăspri dacă Rusia va merge dincolo de Crimeea în estul Ucrainei.

Joi, Departamentul american al Energiei a suspendat mai multe proiecte de cooperare cu grupul nuclear public rus Rosatom. În ce priveşte apărarea antirachetă, o comisie a Congresului american a afirmat că dialogul cu partea rusă privind scutul antirachetă este oprit de un timp. La Moscova, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov a declarat că „această situaţie se datorează părţii americane”.

Şefii militari ai NATO cred că forţele ruse masate la frontiera cu Ucraina constituie o ameninţare pentru estul şi sudul ţării. „Este o forţă foarte mare, foarte capabilă şi foarte pregătită”, arată Breedlove. Forţa militară a Rusiei a fost întărită cu avioane, cu elicoptere, spitale de campanie şi capacităţi de război electronic, ansamblul necesar pentru reuşita unei incursiuni în Ucraina. Rusia declară că nu are intenţia de a-şi invada vecinul – la fel a negat şi pregătirile pentru anexarea Crimeii – dar îşi afirmă dreptul de a interveni pentru protejarea ruşilor, dacă este necesar.

Fără cooperare militară

Breedlove declară că Rusia ar putea avea mai multe obiective potenţiale şi este vorba în special de o incursiune în sudul Ucrainei şi stabilirea unui coridor terestru în Crimeea spre portul ucrainean Odessa de la Marea Neagră. Sau de o conectare cu Transnistria, regiunea separatistă a Republicii Moldova aflată în vestul Ucrainei.

Generalul american a precizat că NATO nu are în vedere nici un răspuns militar la evenimentele din Ucraina, care nu este membru al Alianţei. Dar, acţiunile Moscovei în Ucraina au dus deja la o schimbare a strategiei NATO, o alianţă militară de 28 de ţări, care este centrul apărării europene de şase decenii. Breedlove a declarat că miniştrii de Externe ai NATO, reuniţi pe 1 şi 2 aprilie la Bruxelles, au cerut ca la 15 aprilie să fie prezentat un ansamblu de măsuri privind întărirea forţelor terestre, aeriene şi maritime şi planuri pentru întărirea membrilor Alianţei din Europa de Est, care se simt ameninţaţi de Rusia. La Bruxelles, Alianţa Nord-Atlantică a decis suspendarea cooperării militare şi civile cu Rusia.

Iritată, Moscova nu renunţă

Iritată de sancţiunile Occidentului care vizează acum şi domeniile militare, Rusia acuză NATO de revenire la un limbaj al războiului rece prin suspendarea cooperării practice cu Moscova pentru a protesta contra anexării Crimeii. Joi, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut să nu se exagereze situaţia privind concentrarea militarilor ruşi în regiunea Rostov, motivând că mişcarea de trupe în interiorul ţării nu este contrară normelor de drept internaţional. Preşedintele Vladimir Putin a ordonat la 26 februarie un exerciţiu militar surpriză de mare anvergură în vestul şi centrul Rusiei şi ministrul Apărării, Serghei Şoigu anunţa mobilizarea a peste 150.000 militari şi peste 1.200 materiale, între care 90 avioane, 120 elicoptere, 880 vehicule militare şi 80 de nave.

Deşi Putin îi preciza cancelarului german, Angela Merkel, că trupele sale vor începe să se retragă de la frontierele Ucrainei, nu există nici un semn în teren, potrivit NATO. Iar menţinerea în continuare a trupelor ruse arată că Moscova păstrează deschisă posibilitatea unui atac.

Când Putin l-a sunat la telefon, la 28 martie, pe omologul său american, Barack Obama, evocând o soluţie diplomatică pentru criza din Ucraina, s-a crezut că dictatorul de la Kremlin ar putea ceda. A urmat întâlnirea la Paris între şefii diplomaţiilor celor două state, John Kerry şi Serghei Lavrov. Şi atunci a fost dezvăluit planul lui Putin. Pentru că Lavrov nu a venit la Paris cu mâna goală ci cu un proiect de federalizare a Ucrainei. Potrivit scenariului politic al acestui proiect, Moscova ar vrea să impună vecinului său ucrainean o „mare reformă constituţională” care ar face ca fiecare regiune să fie liberă să decidă opţiunile economice, financiare, culturale şi ce relaţii să stabilească cu ţările vecine. Lavrov a subliniat că „nu vede nici o altă soluţie” pentru rezolvarea crizei. Pentru numeroşi specialişti şi diplomaţi occidentali, proiectul rus de federalizare a Ucrainei are în fundal „vasalizarea” acesteia, împiedicând orice tentaţie a autorităţilor de la Kiev de apropiere de NATO şi UE. Propunerea rusă nu rezolvă problema Crimeii şi prăpastia dintre poziţiile ruse şi cele occidentale rămâne uriaşă.

Cele mai citite

Partidul conservator din Croația a câștigat alegerile parlamentare

Conservatorii, aflați la putere în Croaţia, au ieşit pe primul loc în alegerile legislative, conform estimărilor iniţiale, dar cu mai puţine mandate decât în...

Cătălin Cîrstoiu declară că a fost la clinica privată pentru a-și ajuta colegii

Cătălin Cîrstoiu, candidatul coaliţiei PSD-PNL pentru funcţia de primar general al Capitalei, a declarat miercuri seara că a fost la clinica privată deţinută de...

Iranul continuă ameninţările: Suntem gata să ne lovim inamicii cu avioane supersonice rusești

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu la începutul şedinţei cabinetului: „ Vin acum de la întâlnirile cu miniştrii de externe din Marea Britanie şi Germania. Aseară am vorbit...
Ultima oră
Pe aceeași temă