» Dupa "cel de-al 125-lea avertisment" al Moscovei impotriva extinderii NATO, adresat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, si alte declaratii similare, Rusia pare sa adopte o pozitie mai rationala.
Chiar inaintea summitului Aliantei Nord-Atlantice de la Bucuresti, cotidianul oficial "Rosiiskaia Gazeta" estima ca nu se va ajunge la "o confruntare politica" intre NATO si presedintele Vladimir Putin, la Consiliul NATO-Rusia.
Moscova asteapta "de la Summitul NATO de la Bucuresti un dialog serios (…) si spera ca i se vor aduce argumente, intr-o maniera deschisa si sincera, pentru a explica de ce NATO duce o politica de extindere spre est", a declarat reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, citat de "Rosiiskaia Gazeta".
Cotidianul "Vremia Novostei" a dat asigurari ca discursul de la Bucuresti al lui Vladimir Putin "nu va fi de natura conflictuala", ca acela de la conferinta asupra securitatii de la München, din februarie 2007, a carui retorica a fost similara celei din timpul Razboiului Rece. La Consiliul NATO-Rusia, Putin "va incerca sa se concentreze asupra punctelor pozitive ale cooperarii intre Rusia si Alianta Nord-Atlantica", in special asupra Afganistanului, a scris "Vremia Novostei", citand surse de la Kremlin. Faptul ca Vladimir Putin se va intalni cu presedintele american George W. Bush, la Soci, imediat dupa Summitul NATO, va contribui la atitudinea sa de "retinere", explica "Izvestia".
Aceste comentarii indica o schimbare semnificativa de ton la Moscova, dupa ce oficialii rusi de la toate nivelurile au criticat dur initiativele Aliantei si ale SUA si dupa ce reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a reclamat faptul ca formatul Consiliului NATO-Rusia, care va avea loc vineri la Bucuresti, a fost astfel conceput incat presedintele Putin sa nu poata vorbi decat in absenta presei, pentru ca "ideile sale sa nu fie mediatizate". Rogozin i-a acuzat pe liderii NATO ca urmaresc chiar "suprimarea discutiilor".
Extinderea NATO si, mai ales, acordarea MAP (Planul de Actiune in vederea Aderarii) pentru Ucraina si Georgia anuntau dezbateri aprinse la Bucuresti, nu doar cu Rusia, ci chiar intre aliati, Germania si Franta, sustinute de state mai mici, declarand ca se opun acestei initiative promovate, in primul rand, de americani.
Nici in privinta scutului antiracheta situatia nu era mai clara, cu toate ca ministrul american al Apararii, Robert Gates, se declara optimist in privinta sanselor de a se ajunge la un acord intre Rusia si SUA, in urma negocierilor pe care le-a purtat la Moscova impreuna cu sefa diplomatiei americane, Condoleezza Rice. "Rusilor nu le va placea niciodata apararea antiracheta. Dar cred ca asigurarile pe care le-am dat si mecanismele pe care le-am propus ar trebui sa-i convinga ca aceasta nu este indreptata impotriva lor", a declarat Gates. La aceste asigurari se adauga invitatia directa, fara precedent, adresata Rusiei de catre presedintele SUA, George W. Bush, de a participa la scutul antiracheta, in primul rand, cu instalatia radar din Azerbaidjan. Cu toate acestea, Stephen Hadley, consilierul pentru securitate nationala al presedintelui SUA, estima ca problema amplasarii scutului antiracheta in Europa ar putea ramane nesolutionata si dupa summitul ruso-american de la Soci.
» Oaspete neobisnuit
Summitul de la Bucuresti va avea un oaspete neobisnuit si important in egala masura, si anume liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a transmis BBC, aratand ca presedintele rus a mai participat doar o singura data la un summit al Aliantei, cel de la Roma, din 2002, cand s-au pus bazele Consiliului NATO-Rusia. Relatiile dintre cele doua parti s-au deteriorat constant, dar Putin ar putea incerca acum, in ultimele saptamani de mandat, sa isi schimbe imaginea de lider ostil, care a generat ingrijorare in cancelariile statelor membre ale NATO. Kremlinul a inceput chiar sa vorbeasca despre posibilitatea incheierii unui acord simbolic vineri.
