Guvernul nu prea mai are ce face pentru a obţine validarea referendumului, dacă premierul nu doreşte să fie din nou pus în faţa unui ultimatum UE.
Nimeni nu-i obliga pe „puciştii” noştri să declanşeze procedura de destituire a preşedintelui în plină vară şi fără o pregătire logistică suficientă. Dar Crin Antonescu nu mai avea răbdare. Egoul hipertrofiat al acestui aventurier politic nu mai suporta nicio amânare. S-a decis deci ca Băsescu să fie terminat într-o săptămână, iar referendumul să nu fie decât o formalitate. Maşina de preluare a puterii trebuia să funcţioneze ca unsă. Graba a fost prima şi marea lor greşeală. Mai întâi, Crin Antonescu a ameninţat Curtea Constituţională. În această conjunctură, teza unei lovituri de stat „soft” a găsit audienţă la UE. Metodele „puciştilor” au început să fie criticate tot mai aspru de presa internaţională, dar şi de oficiali europeni şi americani. Practic, la Bruxelles, guvernul român a primit un ultimatum în termeni diplomatici. Deconcertat, Ponta s-a văzut obligat să conceadă la organizarea unui referendum cu cvorum şi să admită restaurarea prerogativelor eliminate ale Curţii Constituţionale. Câţiva înfierbântaţi ai Antenelor s-au scandalizat, dar cu asta au rămas.
Citeşte continuarea în Revista 22.
