Cheltuielile militare ale Statelor Unite ale Americii se ridică în 2017 la 604,5 miliarde de dolari (575 miliarde de euro), potrivit estimărilor Institutului Internațional pentru Studii Strategice (ISIS), de la Londra. Spre comparație, bugetul Chinei se situează la puțin peste 200 miliarde de euro, cel al Rusiei, la circa 60 de miliarde de euro, clasamentul fiind completat de Arabia Saudită (55 miliarde de euro), Marea Britanie (50 miliarde de euro), Franța (45 miliarde de euro).
Pentru 2018, președintele Donald Trump a propus majorarea bugetului destinat Armatei SUA cu 54 miliarde de dolari, până la aproximativ 660 miliarde de dolari.
O parte importantă din aceste resurse financiare se cheltuiește pentru securitatea Europei. Cu acești bani, americanii finanțează bazele pe care le au pe continentul nostru, cu ajutorul cărora au reușit să mențină pacea timp de șapte decenii.
Cheltuielile pentru apărarea țărilor din flancul estic al NATO (România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania) au crescut și ele cu 40%, prin decizia Congresului de la Washington. Concret, este vorba de majorarea bugetului European Reassurance Initiative (ERI) cu 1,35 miliarde de dolari. Așadar, dacă anul acesta bugetul ERI a fost de 3,419 miliarde de dolari, anul viitor se va ridica la 4,777 miliarde de dolari. Bugetul ERI pentru 2018 include și 150 milioane de dolari drept sprijin financiar direct pentru Ucraina.
Din acești bani va fi finanțată participarea, anul viitor, a 6.850 militari americani la exerciţii militare şi de pre-poziţionare de trupe în Europa de Est. Este vorba de activităţi multiple în teren, rotaţii pentru a spori prezenţa temporară sau a consolida capacităţile NATO şi ale partenerilor, creşterea în mărime şi amploare a exerciţiilor planificate pentru interoperabilitatea în cadrul NATO etc.
Așadar, americanii vor cheltui pentru apărarea României și a vecinilor săi, în fiecare an, cu aproximativ 1 miliard de dolari mai mult decât va plăti, o singură dată, țara noastră pe sistemul de rachete „Patriot“. Prețul de achiziție este 3,9 miliarde de dolari. Punctez acest lucru pentru a demonstra cât de stupidă și ticăloasă este dezbaterea din jurul acestui subiect, pe care unii vor s-o folosească pentru a amplifica sentimentele antiamericane în țara noastră. O manipulare care lovește direct în interesele de securitate ale României.
O altă comparație relevantă: țara noastră intenționează să cheltuiască 9,3 miliarde de dolari în următorii 10 ani (2017-2026) pentru înzestrarea Armatei, bani pe care nu-i va cheltui exclusiv pe tehnică militară fabricată în SUA. În același interval, sumele pe care SUA le vor cheltui cu flancul estic se vor ridica la 47 de miliarde de dolari. Dacă, bineînțeles, nu vor fi majorate.
Privind aceste cifre reci, ipoteza că România ar fi o colonie militară a SUA, doar o piață de desfacere a armamentului produs peste Ocean, este anihilată. Din fericire, aparatul de propagandă antiamericană din țara noastră – format din vectori de mesaj aflați în solda Moscovei sau, pur și simplu, din idioți folositori, cum îi numea Lenin – nu are argumente convingătoare.
În sânul societății, sentimentele proamericane au rămas la cote ridicate, s-au consolidat după anexarea Crimeii de către Rusia, iar teama de vecinul nostru de la Răsărit a rămas la fel de puternică precum în perioada comunistă sau anii ’90. „România este cea mai pro-americană țară din UE“, a declarat, pe bună dreptate, președintele Klaus Iohannis cu ocazia ultimei sale vizite la Washington. Apoi, șeful statului a decriptat cu acuratețe motivele pentru care „peste 70% dintre români au sentimente pozitive față de SUA“. „Aceste sentimente pozitive provin și din sprijinul consistent oferit de SUA după căderea Cortinei de Fier. Acest sprijin a fost consolidat după lansarea parteneriatului strategic, în 1997. Acesta a fost un adevărat catalizator pentru eforturile de progres și modernizare și pentru schimbările democratice, economice și sociale profunde ale României, care au dus la aderarea României la NATO și la Uniunea Europeană“, a explicat Iohannis.
Problema este că foarte puțini lideri de opinie de la noi sunt dispuși să demonstreze aberațiile pe care propaganda rusească le împrăștie în spațiul public românesc. Din acest punct de vedere, Rusia găsește un teren fertil în România. Deprofesionalizarea din ultimii ani a mass-media face ca mesajele antiamericane să se rostogolească masiv, fără a fi analizate în mod serios, fără a se stabili dacă nu cumva sunt enormități ce nu merită a fi băgate în seamă. Nu este foarte greu să-ți arunci ochii pe cifre și să tragi singur concluzia că românii fac o afacere profitabilă cu americanii când vine vorba de securitatea națională.
Corul antiamericanilor de pripas este compus și din politicieni și jurnaliști corupți, care speră ca, prin propaganda antiamericană pe care o întrețin, să slăbească sprijinul pe care SUA îl acordă luptei anticorupție. Din fericire, de 10 ani încoace, de când combaterea corupției s-a intensificat, eforturile lor sunt zadarnice.
