Reprezentanțiii societății civile de la Chișinău, susținuți de mii de manifestanți, au lansat astăzi președinților Klaus Iohannis și Nicolae Timofti o cerere oficială ca cele două țări să se unească.
Mii de basarabeni s-au adunat astăzi în Piața Mării Adunări Naționale din Chișinău, pentru a solicita în mod oficial unirea României cu Republica Moldova. Nume importante din capitala moldovenească, precum Anatol Petrenco, Valeriu Saharneanu, Andrei Turcanu, Văl Butnaru, Mihai Cimpoi, dar și mulți alții au organizat cu această ocazie cea de-a patra Mare Adunare Națională, primele trei fiind legate de evenimente importante din istoria basarabenilor: trecerea la grafia latină, în 1989, schimbarea denumirii statului, în Republica Moldova, în 1990, și proclamarea independenței față de URSS, în 1991.
Tot astăzi, a fost creat Consiliului onorific al Blocului Unității Naționale, o entitate ce reunește 22 de organizații civice din Republică Moldova, la care se adaugă zeci de organizații ale basarabenilor din diaspora.
Cu toții au adoptat o rezoluție în care se cere oficial președinților României și Republicii Moldova să întreprindă toate demersurile legale pentru că unirea dintre cele două țări să se întreprindă până în anul 2018, atunci când va fi sărbătorit centenarul Marii Unirii de la 1918. Maria Ciobanu, deputat în Parlamentul Moldovei din partea Partidului Liberal Democrat, prezentă la eveniment, a declarat pentru Rl că va solicita președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, să răspundă acestei rezoluții. Deputatul a mai spus că în toate partidele politice de la Chișinău există facțiuni prounioniste, deși unioniștii nu reprezintă acum o pondere în Parlament. „Dintre cei 101 parlamentari, maximum 30 ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România”, a apreciat Măria Ciobanu.
Printre miile de manifestanți l-am întâlnit și pe profesorul Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol. Acesta mi-a spus că un pas important a fost făcut de ministrul Educației de la Chișinău, Maia Sandu. Este vorba despre faptul că din viitorul an școlar, 2015-2016, limbă rusă nu va mai fi obligatorie în școlile din Republică Moldova. Această va deveni limbă opțională. Mai mult decât atât, foarte mulți basarabeni și-au exprimat voința de a nu-și trimite copiii la cursuri în limbă rusă.
Apelul pe care îl face acum intelectualitatea basarabeană dintre Prut și Nistru merge pe ideea că Republică Moldova, că proiect de țara, a eșuat. Au trecut, iată, 24 de ani de când Republică Moldova și-a declarat independența. Apelul pe care-l face azi Consiliul Onorific al Blocului Unității Naționale de la Chișinău este totodată o radiografie fără perdea a ceea ce s-a petrecut în Basarabia în acești 24 de ani.
„Republica Moldova este o formațiune recunoscută juridic că stat, dar care nu îndeplinește cele mai elementare cerințe ce ar garanta cetatenilort drepturile lor constituționale, economice, politice și economice. Constatăm că proiectul din 1991 Republica Moldova a eșuat. Integrarea europeană, că unică strategie viabilă pentru ieșirea din criză profundsa în care ne-am pomenit a devenit un slogan demagogic de accedere și menținere la putere a partidelor”.
Pe lângă apelul intelectualității nu trebuie omis și ce crede omul de pe stradă. Din discuțiile pe care le-am purtat rezultă o idee esențială, anume dezamăgirea populației față de corupția generalizată. Mulți dintre cei cu care am vorbit spuneau că așteaptă și în Republică Moldova să vina DNA-ul de la București.
L-am întâlnit în centrul Chișinăului și pe profesorul Ion Ungureanu, fost ministru al Culturii de la Chișinău, dar în special unul dintre cei mai importanți inițiatori ai mișcării de emancipare națională din acea vreme. El este cel care a spus atunci în față sutelor de mii de basarabeni adunați în piață Mării Adunări Naționale că „suntem români, limbă e română”. L-am întrebat de ce nu s-a făcut unirea atunci, imediat după 1991, când Moldova își declarase independența. Răspunsul e destul de complicat și se împarte în multe direcții, de la lipsă de voința a clasei politice de la Chișinău până la lipsă de susținere din partea marilor puteri. Cât privește România, Ion Ungureanu constata azi că Țara -Mamă este deja prea ocupată cu problemele ei, încât cu greu își mai amintește de Basarabia.
Highlight
Mișcările de amploare din Basarabia în favoarea Unirii vor marca un nou moment în ziua de 11 iulie. Atunci va avea loc un marș pentru Unire la care deja s-au înscris câteva mii de oameni. Ei vor porni în marș de la Chișinău și vor merge pe traseul spre Strășeni, Călărași, Cornești până la Ungheni.
