România are pregătite proiecte ce pot absorbi fondurile alocate de la bugetul UE pe 2015. Acestea trebuie doar să treacă de birocrația de la București. În plus, pentru a nu pierde bani, proiectele ar trebui finanțate înainte ca Bruxelles-ul să ne aprobe Programele Operaționale, urmând de decontarea să se facă ulterior. Acest lucru înseamnă însă asumarea unor responsabilități de către reprezentanții Guvernului și voință politică.
Executivul comunitar a anunțat recent că bugetul UE pe 2015 a fost aprobat, iar 60% din valoarea creditelor de plată urmează să se alocată programelor de sprijinire a cercetării și inovării, a tineretului și întreprinderilor din Europa. Astfel, cea mai mare parte a banilor va avea ca destinație domenii care stimulează creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă (+29,5% faţă de 2014), cum ar fi cercetarea (Orizont 2020), reţelele transeuropene de energie, transporturi şi TIC (Mecanismul pentru interconectarea Europei) sau iniţiativa ”Locuri de muncă pentru tineri”.
Cum va influența această decizie de alocare a banilor comunitari economia românească? Vom putea absorbi fondurile europene în condițiile în care țara noastră are unul dintre cele mai scăzute niveluri în ceea ce privește performanțele în domeniul cercetării și inovării – C&I din Uniunea Europeană, la o valoare mai mică de un sfert din ținta sa de 2% pentru anul 2020, potrivit profilului de țară?
”UE îți dă, dar nu-ți bagă și în traistă. Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a insistat pe finanțarea proiectelor de cercetare-inovare sau, mai bine spus, pe inovarea aplicată, care să permită asimilarea în mediul de afaceri a unor noi produse și servicii, care să conducă la creșterea PIB-ului. România nu se mai poate baza doar pe producția industrială pentru a înregistra creștere economică. Din păcate, nu interesează pe nimeni invențiile românești, care zac uitate prin niște sertare. De exemplu, câte dintre acestea, în domeniul biomasei, au fost puse în aplicare?”, arată Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR.
Care ar fi soluția? Pârvan susține că, până la aprobarea Programelor Operaționale de către Comisia Europeană, România ar trebui să demareze deja anumite proiecte importante atât la nivel național, cât și european, urmând ca rambursarea banilor de către Bruxelles să se facă ulterior. ”Din experiența anterioară, pentru a nu mai pierde bani, trebuie luate măsuri mai puțin convenționale, experții Ministerului de Finanțe putând anticipa cheltuielile ce urmează a fi decontate de Comisia Europeană. Din păcate, în lipsa unei legislații clare, frica de DNA face ca nimeni să
nu-și asume astfel de responsabilități”, spune secretarul general al AOAR.
”Decât să facem trotuare și stâlpișori, mai bine investim în cercetare-inovare. În ultimii 20 de ani România a câștigat foarte multe premii la nivel internațional în domeniul cercetării-inovării. În țară există multe proiecte cu potențial care nu au finanțare. Trebuie identificate 20-30 de proiecte mari de cercetare-inovare, similare proiectului ELI de la Măgurele, pentru construirea laserului, care pot intra pe noul buget. Mergând prin țară, am constatat că există proiecte mari, importante. Trebuie doar să le bagi în seamă și să vrei să le finanțezi”, explică Aura Răducu, fost expert în cadrul Comisiei Europene.
Cu alte cuvinte, avem deja proiecte ce pot absorbi fondurile europene. Condiția este ca acestea să treacă de birocrația românească.
De asemenea, Comisia Europeană și Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) au lansat recent o nouă generație de instrumente financiare ale UE și de servicii de consultanță pentru a ajuta întreprinderile inovatoare să obțină mai ușor finanțare. Pe parcursul următorilor șapte ani, este de așteptat ca produsele „InnovFin – finanțare UE pentru inovatori” să dispună de fonduri în valoare de peste 24 de miliarde de euro, destinate finanțării activităților de cercetare și inovare (C&I) desfășurate de întreprinderile mici, mijlocii și mari, precum și de promotorii infrastructurilor de cercetare. Se estimează că această finanțare va sprijini investiții finale în C&I în valoare de până la 48 miliarde euro.
Cum arată bugetul UE
Bugetul propus de Comisia Europeană prevede angajamentele de 145,6 miliarde euro și plățile în valoare de 142,1 miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestor angajamente vizează proiecte viitoare menite să sporească puterea economică a Europei, în timp ce aproximativ 40% din plăți încă acoperă proiectele finanțate de UE în perioada financiară 2007-2013.
”Proiectul de buget pe 2015 reprezintă 1% din VNB-ul ansamblului statelor membre și reușește să țină seama de problemele importante actuale și viitoare, precum criza din Ucraina sau nevoia de a consolida securitatea energetică a UE prin reorientarea resurselor sale precare”, a declarat comisarul european pentru Buget, Janusz Lewandowski.
Alte domenii în care se înregistrează creșteri de plăți sunt Fondul pentru azil, migrație și integrare (+140%) și protejarea sănătății europenilor și a consumatorilor europeni (+20%).
După adoptarea de către Comisie a proiectului de buget pe 2015, Consiliul (statele membre) și mai apoi Parlamentul European își vor prezenta pozițiile. În cazul în care există divergențe, va urma o perioadă de conciliere de 21 de zile pentru a se ajunge la un acord de compromis între Consiliu și Parlament.
„Din experiența anterioară, pentru a nu mai pierde bani, trebuie luate măsuri mai puțin convenționale, experții Ministerului de Finanțe putând anticipa cheltuielile ce urmează a fi decontate de Comisia Europeană. Din păcate, în lipsa unei legislații clare, frica de DNA face ca nimeni să nu-și asume astfel de responsabilități.“, Cristian Pârvan, secretarul general al AOAR
