Osama bin Laden şi-a făcut o intrare spectaculoasă în „hall of fame”-ul FBI, pe 11 septembrie 2001, punând în scenă cel mai mare atentat împotriva SUA.
Piesa „Jihad împotriva SUA” s-a jucat pe marea scenă a Statelor Unite ale Americii. Decorul folosit a fost impresionant – World Trade Center, Pentagonul şi patru avioane deturnate. Protagonişti au fost aleşi cu grijă de către Osama: 19 terorişti, mai mult 3000 de persoane moarte. Publicul a fost numeros: o lume întreagă, îngrozită.
După aproape un deceniu, preşedintele Americii, Barack Obama, a anunţat luni dimineaţă că Osama bin Laden a fost ucis în Pakistan, după o acţiune a trupelor americane.
În ciuda faimei pe care a dobândit-o, Osama nu a fost dintotdeauna „rockstarul” terorismului.
CITIŢI AICI DESPRE ATENTATUL DIN 11 SEPTEMBRIE
ASCENSIUNEA
Milionar, inginer, terorist
Osama bin Muhammad bin Awad bin Laden s-a născut în 1957, fiind cel de-al 17-lea copil, din 52, al lui Muhamad Bin Laden, un multimilionar responsabil de construcţia a peste 80% din drumurile Arabiei Saudite.
În 1968, după ce tatăl său moare într-un accident de elicopter, tânărul Osama devine el însuşi multimilionar în dolari.
În timp ce studia ingineria civilă la Universitatea King Abdul Aziz din Jeddah, Arabia Saudită, bin Laden a intrat în contact cu profesori şi studenţi fundamentalişti. Prin dezbateri teologice şi studii, el a ajuns să îmbrăţişeze islamismul fundamentalist ca un bastion împotriva „decadenţei Vestului”.
Cea mai mare influenţă asupra lui Osama a fost, probabil, doctorul Abdullah Azzam, un profesor palestinian, membru al Frăţiei Musulmane Palestiniene.
Invadarea Afganistanului de către forţele sovietice, care a avut loc în 1979, i-a schimbat viaţa lui bin Laden pentru totdeauna. Acesta şi-a asumat cauza anti-comunistă, purtând, timp de un deceniu, campanii militare împotriva sovieticilor, alături de gherilele de mujahedini.
Se crede că Azzam l-a încurajat pe bin Laden să recruteze războinici arabi pentru a lupta împotriva ruşilor. Unii experţi consideră că CIA a jucat un rol important în armarea şi pregătirea mujaedinilor, inclusiv a lui bin Laden.
În 1984 el s-a mutat în oraşul pakistanez – Peshawar, care a devenit cartierul general pentru războiul dus de arabi împotriva sovieticilor, un conflict finanţat de America şi Arabia Saudită.
Poveştile despre un bărbat care vizita taberele militare pentru a-i încuraja pe luptători s-au răspândit rapid. Acel bărbat era bin Laden care devenise iubit şi respectat într-un timp scurt. „O zi în Afghanistan este ca 100 de zile într-o moschee obişnuită „, spunea Bin Laden.
Înfrângerea armatei sovietice a fost văzută ca o victorie glorioasă şi i-a acordat lui bin Laden şansa de a consolida o reţea de finanţatori şi recruţi gata să-şi dea viaţa pentru Islam.
În 1988, Osama bin Laden a fondat temuta organizaţie al Qaeda, al cărei nume înseamnă „Baza”, în limba arabă.
300.000 de soldaţi ai SUA, printre care şi femei, şi-au înfiinţat baze în Arabia Saudită, în timpul războiului împotriva Irakului. Prezenţa forţelor SUA lângă Mecca şi Medina a fost privită ca o blasfemie la adresa Islamului de către Osama, care a jurat răzbunare.
CIA a simţit că Osama se „îndepărta” de scopurile SUA şi monarhul l-a expulzat din Arabia Saudită în 1991, după care, în 1994, i-a anulat cetăţenia. Tot în 1994, bin Laden a fost ţinta unui atentat eşuat.
Bin Laden a plecat împreună cu cele 4 soţii şi cei 10 copii în Sudan, acolo unde regimul Islamic care conducea ţara ducea un război intern cu creştinii. Războinicii de aici au fost mai mult decât încântaţi să îl primească, iar în 5 ani Osama a consolidat aici operaţiunile grupării al Qaeda. Bin Laden şi-a unit forţele cu Ayman al-Zawahiri, un militant egiptean care a devenit adjunctul său şi mai târziu „purtătorul de cuvânt” al organizaţiei. Liderul cele mai temute organizaţii teroriste al Oaeda a plecat din Sudan în 1996, în perioada în care agenţiile de informaţii occidentale au început să facă legătura între al Qaeda şi atacurile teroriste asupra forţelor americane din Arabia Saudită.
Declaraţie de jihad. Bin Laden: Guvernul american – nedrept, penal şi tiranic
Dezmoştenit şi de către familie şi rămas fără patrie, Osama bin Laden a declarat război Statelor Unite.
În 1993, al Qaeda a pus la cale o „avanpremieră” a atentatului din 2001, executând un atac cu bombă asupra World Trade Center care a omorât şase persoane şi a rănit sute.
Al Qaeda şi-a întins tentaculele până în Somalia, antrenându-i pe luptătorii somalezi împotriva forţelor SUA, prezente pe teritoriu pentru a oferi ajutor umanitar cetăţenilor măcinaţi de foamete. 18 soldaţi sunt omorâţi într-o ambuscadă, în Mogadishu, în 1993, iar trupele americane se retrag.
În 1996, Osama s-a decis să-şi facă intenţiile oficiale. Acesta a semnat o declaraţie de jihad, intitulată „Mesaj de la Osama bin Laden către fraţii musulmani din întreaga lume, în special celor din Peninsula Arabă: Declaraţie de Jihad împotriva americanilor care ocupă spaţiul sfânt al celor două moschei; Izgoniţi ereticii din Peninsula Arabă.”
Într-un interviu acordat CNN în 1997, bin Laden şi-a susţinut idealurile în faţa întregii lumi. „Am declarat jihad împotriva guvernului SUA, pentru că acest guvern este nedrept, penal şi tiranic„, a spus Osama atunci.
„SUA, ca un rezultat al aroganţei, a setat un standard dublu, numind pe oricine se ridică împotriva nedreptăţilor pe care le fac, terorist. Vor să ne ocupe teritoriile, să ne fure resursele şi vor ca noi să acceptăm toate astea. Dacă refuzăm, suntem terorişti. Când copii palestinieni aruncă pietre împotriva ocupanţilor israelieni, Statele Unite spun că sunt terorişti, dar când Israelul a bombardat clădirea ONU din Liban când era plină de femei şi copii, SUA au oprit orice tentativă de a condamna Israelul.”
Peter Arnett, unul dintre jurnaliştii care i-a luat interviul, l-a întrebat care sunt planurile lui în acel sens. Răspunsul lui bin Laden a fost „o să le vedeţi şi o să auziţi de ele la televizor, cu voia lui Dumnezeu”.
În 1998, al Qaeda îşi uneşte forţele cu Jihadul Islamic egiptean, bin Laden aliindu-se cu Ayman al-Zawahiri într-o declaraţie religioasă islamică denumită „Frontul Islamic comun pentru jihad împotriva evreilor şi cruciaţilor”. Această declaraţie, publicată în ziarul Al-Quds Al-Arabi îi îndeamnă pe musulmani să-i ucidă pe americanii de pretutindeni, inclusiv pe civili, denumindu-i „inamicii Islamului„.
Într-o altă declaraţi, numită „Bomba Nucleară a Islamului„, bin Laden spunea că „este datoria musulmanilor să pregătească cât mai multe forţe posibil pentru a-i teroriza pe inamicii lui Dumnezeu”
După ce în 1997 Osama a înarmat celula est-africană a al Qaeda, lumea a văzut şi a auzit de primul atac major realizat de al-Qaeda. În 7 august 1998, 224 de oameni au fost ucişi de bombele detonate în faţa ambasadelor americane din Kenya şi Tanzania. În atac au fost ucişi doar 12 americani, restul victimelor fiind africani şi musulmani, dar bin Laden a folosit credinţa musulmană pentru a justifica moartea lor.
„Atunci când devine evident că este imposibil respingerea acestor americani fără a-i ataca, chiar dacă acest lucru a implicat uciderea unor musulmani, acest lucru este permis în conformitate cu Islamul”, a declarat el.
Aceste atentate îl aduc pentru prima oară în topul celor mai căutaţi 10 terorişti al FBI.
Ancheta realizată de autorităţile americane a propus bombardarea locaţiei unde se credea că se ascunde bin Laden, cel puţin de trei ori în 1998 şi 1999. Însă, de fiecare dată, liderii SUA au votat împotriva acestei soluţii. „Probabil o să regretăm această decizie mai târziu”, scria atunci un agent CIA.
APOGEUL
Piesa de rezistenţă
Vezi aici cum a decurs atentatul care l-a făcut pe bin Laden cel mai „dorit” om din lume.
DECĂDEREA
„De-a v-aţi ascunselea”, jocul preferat la lui bin Laden
Osama a devenit vedetă după „capodopera” de pe 11 septembrie 2001, fiind numit principalul suspect al devastatorului atentat. America porneşte vânătoarea de terorişti numită „Războiul împotriva Terorii”, invadând Afganistanul, dar Osama se face pierdut printre vastele dune ale Orientului Mijlociu.
Morţile „şeicului” Osama
În 2001, publicaţia The Pakistan Observer publica detalii legate de înmormântarea lui bin Laden. Pe prima pagină a ziarului era citat un lider taliban anonim care a spus că liderul al Qaeda „a avut parte de o moarte paşnică, naturală, în mijlocul lunii decembrie”, în apropierea munţilor Tora Bora. Cauza morţii ar fi fost „probleme serioase la plămâni”.
Zvonurile au fost rapid infirmate de către oficialii afgani, dar la scurt timp, Osama „a murit”, din nou.
La numai două luni după „problemele la plămâni”, pe 18 ianuarie 2002, Osama a „suferit” alte probleme medicale. De data aceasta, rinichii i-au venit de hac, potrivit preşedintelui pakistanez Pervez Musharraf. Totuşi, una dintre soţiile sale a spus „că simte înăuntrul ei că e încă în viaţă” şi că „toată lumea ar fi ştiut dacă ar fi fost ucis”. Apoi Mullah Mohammed Omar, un lider spiritual al talibanilor, a declarat cu patos că „Şeicul Osama este încă în viaţă, mulţumită lui Dumnezeu, iar acest lucru îl mâniază pe George W. Bush”.
Noaptea dintre 1 şi 2 mai a fost motiv de sărbătoare pentru americani. Mii de oameni s-au strâns în faţa Casei Albe pentru a se bucura de ştirea momentului. Preşedintele SUA Barack Obama a declarat că liderul Al Qaeda, Osama Bin Laden, a fost ucis în noaptea de 1 mai, la Islamabad, în Pakistan.
Vezi cine a anunţat vestea morţii lui bin Laden înaintea lui Obama
Obama a declarat că a avut informaţii despre locul unde se află bin Laden încă din luna august, iar când acestea au fost suficiente a autorizat intervenţia al cărui scop era aducerea liderului reţelei teroriste în faţa justiţiei.
Osama bin Laden s-a „retras” ca un adevărat „rockstar” al terorismului. Acesta a mai oferit un ultim spectacol la reşedinţa lui, un conac mare de pe un deal de la marginea oraşului, împrejmuit de ziduri înalte cu sârmă ghimpată. Luminile s-au stins pe ritmul asurzitor al armelor de foc. Bin Laden a fost ucis într-un schimb de focuri, iar forţele americane au preluat trupul neînsufleţit. Cadavrul lui a fost îngropat în mare.
Cu al Qaeda zguduită de moartea iubitului lider, terorismul pare să fi pierdut o bătălie importantă, dar războiul nu s-a încheiat, fiind aşteptate replici dure din partea extremiştilor.
