11 C
București
duminică, 27 octombrie 2024
AcasăSpecialProfesorul Burnete vrea o alianţă a universităţilor clujene

Profesorul Burnete vrea o alianţă a universităţilor clujene

Nicolae Burnete, candidat la fotoliul de rector, ar dori o alianţă a celor patru universităţi clujene din „primul eşalon valoric”.

Profesorul Nicolae Burnete de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este unul dintre candidaţii la fotoliul de rector. Programul său include dezvoltarea unor parteneriate cu cele mai importante universităţi clujene, aflate în prima categorie valorică, potrivit unei ­clasificări realizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Reporter: UTC-N se află în ­proces de fuziune cu alte ­universităţi din Transilvania. Cum vedeţi continuarea şi ­finalizarea acestui proces ?

Nicolae Burnete: După 1990, a început un proces de fărâmiţare a marilor instituţii de învăţământ superior. Legea Educaţiei Naţionale vine acum în sprijinul reunirii forţelor, în vederea dezvoltării de centre universitare puternice, atât pentru învăţământ cât şi pentru cercetare. În aceste condiţii, este necesară regruparea în jurul universităţilor cu rezultate, tradiţie şi recunoaştere internaţională. Acest lucru însă nu trebuie făcut doar din dorinţa de a-l face. Trebuie studiate punctele forte şi cele slabe pentru fiecare caz în parte, trebuie ţinut cont de profilul fiecărei instituţii şi trebuie analizat dacă o eventuală fuziune nu afectează calitatea, iar deciziile de fuziune sau formare de consorţii trebuie luate numai după consultarea comunităţilor academice din instituţiile implicate!

Parteneriat clujean

Rep: Care sunt proiectele ­Dumneavoastră legate de ­colaborarea cu alte universităţi de top din Cluj, cum ar fi UBB?

N.B.: Veţi dumneavoastră, din păcate prea ne-am separat unii de alţii! Este momentul să ne deschidem larg uşile către ceilalţi. Nu putem exista decât împreună! Clujul are nevoie de noi, de toţi! Să nu uităm că din cele 12 universităţi de top din România, patru sunt din Cluj (UBB, UMF, USAMV şi ­UTC-N) şi patru din Bucureşti! În acest sens, având în vedere că atât UBB cât şi UMF au rectori noi, tineri, cu largă deschidere (cu ambii având relaţii de prietenie bazate pe respect), iar cu cei de la USAMV noi având colaborări vechi, gândul meu este de a colabora strâns în ­cercetare cu cele trei universităţi, mai ales, că atât noi cât şi dânşii avem dotări excepţionale şi oameni deosebiţi, iar împreună vom avea şi rezultate pe măsură în beneficiul tuturor.

În plus, pentru membrii comunităţilor noastre trebuie să dezvoltăm şi parteneriate pentru asigurarea de servicii şi facilităţii (cum ar fi utilizarea în comun a Parcului „Iuliu Haţieganu”, a Bazinului olimpic, a Grădinii botanice etc.).

Rep: Cum puteţi sa consolidaţi cercetarea ştiinţifică la UTC-N?

N.B.: UTC-N este o instituţie de cercetare avansată şi educaţie (având grad de încredere ridicat) iar consolidarea cercetării este realizabilă prin crearea de centre de cercetare specializate şi pregătirea acestora în vederea acreditării ca centre de excelenţă, prin formarea de echipe multidisciplinare pentru accesarea de fonduri şi fructificarea valorii cercetătorilor din UTC-N, prin dezvoltarea acordurilor bilaterale existente şi iniţierea de noi acorduri cu universităţi şi centre de cercetare din întreaga lume, prin susţinerea procesului de realizare a unor doctorate internaţionale în cotutelă, prin iniţierea unui management strategic în vederea obţinerii de acreditări internaţionale pentru cercetare şi, mai ales, prin promovarea muncii cinstite, a cercetării reale şi a creaţiei originale.

Colaborare cu mediul de afaceri

Rep: UTC-N este o universitate antreprenorială, care a dezvoltat colaborări foarte bune cu mediul de afaceri. Cum veţi continua aceasta linie?

N.B.: Colaborarea cu organismele locale, naţionale şi internaţionale pentru dezvoltarea învăţământului şi a cercetării este obligatorie, fiind necesară deschiderea universităţii spre mediul economic şi social şi realizarea transferului de cunoştinţe către societate şi în slujba societăţii. Să nu uităm că universitatea antreprenorială integrează dezvoltarea economică ca funcţie suplimentară celei didactice şi celei de cercetare şi permite dezvoltarea capacităţii de a inova şi de a crea oportunităţi. Ca atare, studiile de marketing, pe care le vom dezvolta, trebuie să stabilească, în primul rând, ce nevoi au firmele şi ce pretenţii au faţă de UTC-N şi mai ales faţă de absolvenţii noştri. De asemenea, vom analiza continuu care sunt specializarile cerute pe piaţa muncii şi ne vom adapta, mai ales că noi suntem deschişi la adaptarea curriculei la necesităţile pieţei şi la iniţierea de proiecte comune cu cei pentru care pregătim viitorii ingineri. 

Miza pe banii europeni

Rep: Universitatea a ­obţinut importante finanţări ­europene. Ce alte proiecte majore credeţi că ar trebui sa realizeze UTC-N în viitorul apropiat ?

N.B.: UTC-N este ­universitatea cu cele mai multe proiecte finanţate cu fonduri ­europene! Chiar eu am avut un astfel de proiect, prin care, aici la ­UTC-N, s-a realizat un ­Laborator de testare, cercetare şi certificare a motoarelor cu ardere internă ce funcţionează cu biocombustibili – laborator unic ca şi configuraţie în ­Europa. Din păcate, prefinanţarea nu se poate realiza de către ­universităţi pentru că acestea nu dispun de sumele necesare pentru toate proiectele aflate în derulare sau care s-ar mai putea dezvolta! De aceea, suntem nevoiţi să facem ­împrumuturi la bănci (cu ­dobânzi mari), iar dacă rambursarea nu se face la timp (şi nu se face) funcţionarea universităţilor devine extrem de dificilă. Aici, guvernul trebuie să găsescă o soluţie dacă chiar se doreşte accesarea de fonduri europene! În altă ordine de idei, având dotări de cel mai înalt nivel şi cercetători foarte bine pregătiţi, trebuie elaborată o strategie pe termen mediu şi lung care să ­contureze un număr de direcţii de cercetare prioritare ale UTC-N în concordanţă cu ­resursele existente şi cu domeniile în care există ­performanţe ­recunoscute, ­trebuie să ­realizăm consorţii universitare şi ştiinţifice ­regionale, ­naţionale şi ­internaţionale. Trebuie intensificată colaborarea cu instituţiile care dispun de fonduri, şi mai mult decât atât, trebuie participat la proiecte care să contribuie la dezvoltarea oraşului şi a regiunii.

Cele mai citite

Ciolacu confirmă aplicarea noii legi a salarizării, cu condiția reducerii deficitului sub 5% din PIB

Premierul Marcel Ciolacu a confirmat, în urma unei informații prezentate în premieră de Profit.ro, că noua lege a salarizării va fi implementată, la solicitarea...

Premierul Ciolacu dorește un buget multianual, cu aprobarea actualului Parlament

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că și-ar dori ca, imediat după alegeri, actualul Parlament să voteze bugetul pentru anul viitor. De asemenea, el aspiră...

Creștere de 28% în acest an la Pilonul II de pensii private

Conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau în septembrie, peste 8 milioane de cotizanți Fondurile de pensii private obligatorii din Pilonul II au înregistrat...
Ultima oră
Pe aceeași temă