S-a trezit la 6 dimineata. S-a imbracat in haine ingrijite, de oras, si a plecat cu speranta spre Inspectoratul Scolar Judetean. „Poate astazi am mai mult noroc”, isi spune in gand. Urmeaza un drum lung, de aproape doua ore. Ajunge la sediul ISJ si asteapta… un sfert de ora, o ora, doua… Nici un inspector desemnat nu vorbeste cu ea. Simte, la sfarsitul zilei, ca cineva pur si simplu isi bate joc de ea.
Aceasta este povestea simpla, dar dureroasa, a unui profesor de la tara care vrea sa obtina o simpla hartie de la Inspectoratul Scolar Judetean Constanta – gest care echivaleaza pur si simplu cu un cosmar. Ieri, la sediu institutiei de pe strada Mihai Eminescu era imbulzeala mare. In jurul pranzului, cel putin 20 de persoane asteptau la coada la inspectorul de personal.
Pe usa nu era inscriptionat nici un mesaj care sa anunte ca ceva ar fi in neregula. Lumea statea cuminte la coada, fara sa-si puna nici o intrebare. Cei doi inspectori de specialitate din cadrul ISJ, domnii Gevat si Sorescu, ar fi trebuit sa fie la post, dupa cum arata programul de lucru.
Tipete in loc de sfaturi
Din pacate, lucrurile nu stateau chiar asa. Dupa ore de asteptare, cineva a avut curajul sa intrebe la Biroul Informatizare daca deciziile de suspendare sunt acolo. Intrebarea a starnit insa indignarea angajatelor, care au tipat la profesoara, spunand ca ele au peste 2.000 de acte de redactat.
Dascalii care asteptau la coada au aflat, in cele din urma, ca cei doi angajati ai ISJ sunt plecati… pe teren pentru inspectie tematica, dar asta numai dupa sosirea fotoreporterului ziarului nostru, care a fost admonestat de angajati pentru ca a vrut sa surprinda aglomeratia. Solutia care le-a fost data de catre purtatorul de cuvant al ISJ, care a iesit din birou, de asemenea, numai dupa aparitia reprezentantului „Romaniei libere”.
Aceasta le-a spus celor de la coada sa se reintoarca la ora 15.30, probabil in speranta ca inspectorii de personal se vor fi intors. Chiar si in aceasta situatie fericita, cei doi inspectori nu ar fi avut practic timpul fizic necesar pentru a rezolva problemele tuturor celor care asteptau, in conditiile in care la 16.00 se trag obloanele. In caz contrar, ar face bine sa se reintoarca saptamana viitoare.
Pusi pe drumuri
Daca pentru profesorii din oras un drum la ISJ nu inseamna mare lucru, pentru cei domiciliati in localitatile din judet inseamna timp pierdut si chelutieli. Existau ieri in cadrul institutiei profesori din diverse sate care veneau pentru a treia sau a patra oara pentru a intra in posesia unei decizii emise de ISJ. Situatia este cu atat mai grava cu cat multi dintre ei au sustinut concurs de ocupare a unor posturi, dar nu au primit decizia de numire, si in aceste conditii directorii, pe buna dreptate, nu ii lasa sa intre la ore! Cu alte cuvinte, din cauza lentorii cu care se misca lucrurile in inspectorat, elevii de la tara nu beneficiaza de actul educational. Pentru profesoarele care au nascut si care au in ingrijire un copil de cateva luni, drumurile la ISJ sunt adevarate chinuri, pe de o parte, pentru ca trebuie sa gaseasca un baby-sitter pe care sa il plateasca (dintr-o leafa de mizerie), pe de alta parte, pentru ca nu poate sta ore in sir la coada deoarece copilul trebuie hranit si ingrijit.
In loc de concluzie
Solutia la toate aceste probleme pare simpla. Nu e foarte greu sa lipesti un afis pe usa pentru a anunta astfel ca inspectorii de personal sunt plecati pe teren. Nu este, de asemenea, foarte greu sa incerci sa faci liste de programari si sa anunti, in scris sau telefonic profesorii despre data si ora exacta cand sunt gata deciziile lor. Sau macar sa desemnezi o persoana care sa le explice celor aflati la coada ce se intampla. Nimic din toate acestea nu se vad insa la ISJ Constanta, locul unde profesorii sunt cobai pe care se experimenteaza metode inumane de tratament.
