Brânză de burduf, caşcaval, păstrăv afumat, zacuscă de vinete, dulceaţă de zmeură, miere de păpădie. Acestea sunt doar câteva dintre produsele naturale şi gustoase expuse de cei 30 participanţi români la prima întâlnire a reţelei Terra Madre din Peninsula Balcanică, ce are loc la Sofia, potrivit Agerpres.
În primele două zile, mii de bulgari au vizitat târgul produselor alimentare tradiţionale din Balcani şi au rămas fascinaţi de savoarea mâncărurilor oferite de producătorii din ţările din regiune.
Terra Madre este întâlnirea mondială a comunităţilor hranei lansată de Slow Food în 2004 la Torino (Italia). Ea reuneşte fermieri locali şi producători de produse alimentare tradiţionale, precum şi bucătari, specialişti din mediul academic şi reprezentanţi ai tinerei generaţii. Terra Madre Balcani 2010 este o primă asemenea întâlnire care reuneşte comunităţile hranei din mai multe ţări ale aceleiaşi regiuni.
Paolo Di Croce, secretarul general al asociaţiei Slow Food, a subliniat că viitorul aparţine hranei produse în mod tradiţional. Statistica arată că fermierii devin de în ce în ce mai puţini şi sunt plătiţi din ce în ce mai prost pentru munca lor, în timp ce preţurile alimentelor cresc permanent. Acest tendinţă trebuie schimbată, crede Di Croce.
„Participăm la acest eveniment deoarece vrem să promovăm conceptele slow food, conceptele unei hrane sănătoase, conceptele gustului”, a spus Simona Panaite, de la asociaţia Roadele Pământului-Braşov. „În zona Braşov, de unde venim noi, există producători care promovează şi lucrează în acest spirit. Ideea este de a ne hrăni sănătos. Din ce în ce mai multă lume este preocupată de hrana sănătoasă şi de faptul că din ce în ce mai multe din bolile cărora le facem faţă în zilele noastre sunt generate de modul eronat în care mâncăm”, crede Panaite.
În opinia sa, „românii care se hrănesc sănătos sunt cei care sunt informaţi şi cei care trăiesc în zona rurală. Panaite este convinsă că turismul culinar are un potenţial mare în România şi în regiune. „Orice zonă din lume are ceva aparte. Toţi cei care sunt prezenţi aici au venit cu produse specifice şi chiar dacă acestea se mai şi aseamănă, fiecare producător îşi pune o amprentă caracteristică pe produsul său”.
Încrezătoare în posibilităţile turismului culinar este şi Rosalia Anghel, producătoare de gemuri şi zacuscă, din Târnava Mare. „Noi avem şi o pensiune, iar când pleacă turiştii le dăm câte un borcan cu gem ori cu zacuscă”, povesteşte ea. Anghel este optimistă cu privire la viitorul conceptelor hranei sănătoase în România. „Începutul este destul de promiţător, foartă multe lume ne întreabă unde poate să găsească produsele naturale pe care le producem”, mai spune ea.
„Am venit la Sofia cu speranţa de a întâlni cât mai mulţi mici producători, de a ne cunoaşte vecinii, de a schimba experienţe”, a spus Anca Călugăr, o altă participantă, din Saschiz.
„Promovăm cele trei valori principale ale slow food: clean (curat), fair (corect) şi good (bun)”, a spus Diana Botezatu, de la centrul cultural Moeciu de Jos din satul Drumul Carului, jud. Braşov. Centrul se ocupă cu educaţia gustului printre elevii din Braşov. Botezatu crede că viitorul aparţine hranei tradiţionale şi sănătoase: „Consider că în câţiva ani conceptul slow food va fi foarte cunoscut în România şi persoanele care acum mănâncă foarte des fast food vor înceta să facă acest lucru”.
