6.8 C
București
duminică, 24 noiembrie 2024
AcasăSpecialPrimii pensionari "speciali" care au executat statul

Primii pensionari „speciali” care au executat statul

Din aproape 3.000 de pensionari (din alte categorii decât militarii) care au contestat recalcularea pensiilor, 160 au obţinut hotărâri definitive şi irevocabile. Zece au luat deja banii, iar restul aşteaptă redactarea sentinţelor.

Aproape 160 de pensionari au câştigat în instanţă, definitiv şi irevocabil, repunerea în plată a pensiilor de serviciu anterioare recalculării. Cei mai mulţi provin din rândurile foştilor angajaţi din Justiţie (personal auxiliar al tribunalelor, de exemplu grefieri), însă în ultima perioadă au câştigat contestaţiile în instanţă şi foşti aviatori. Au existat şi cazuri absolut similare în care reclamanţii au pierdut, dar ei ameninţă acum că vor merge la CEDO.


Recalculare şi revizuire

Cei care au obţinut deciziile de plată irevocabile şi au avut norocul să aibă redactată şi hotărârea s-au adresat Caselor de Pensii Judeţene care au repus la plată pensiile de serviciu.

Potrivit datelor comunicate de Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS), doar în zece cazuri s-a ajuns efectiv la plata acestor pensii prin Casele Judeţene de Pensii. Însă, treptat, pe măsură ce hotărârile irevocabile vor fi redactate, Casele de Pensii Judeţene vor avea obligaţia să repună în plată pensiile de serviciu, potrivit sentinţelor judecătoreşti. Atât avocaţii, cât şi reprezentanţii asociaţiilor de profil ale celor care au avut dreptul la pensii de serviciu ne-au declarat că este doar o problemă de timp pentru ca autorităţile să „restituie în integralitate” pensiile celor care au contestat în tribunale deciziile de recalculare, respectiv revizuire.

Există însă şi peste 1.600 de pensionari, cei mai mulţi din rândurile celor care lucrau în domenii civile care au hotărâri definitive şi executorii (urmează să se judece în recurs) şi potrivit legii au dreptul să primească pensiile dinaintea recalculării, deşi mai multe Case de Pensii refuză, deocamdată, repunerea în plată.

Litigii cu casele de pensii

Datele centralizate de CNPAS indică faptul că sunt pe rol 2.924 de litigii ale pensionarilor cu Casele Judeţene de Pensii (CJP). Cele mai multe sunt înregistrate în Bucureşti (632 de cazuri), Iaşi (158) şi Prahova (102), iar cele mai puţine în judeţele Teleorman (10 de cazuri), Covasna (28) şi Tulcea (25). În 1.679 de cazuri, litigiile s-au soluţionat, în prima fază, în defavoarea Caselor de Pensii Judeţene, iar în 409 cazuri reclamanţii pensionari au primit decizii nefavorabile.

Referitor la disponibilitatea de fonduri pentru repunerea la plată a pensiilor recâştigate în instanţă, reprezentanţii CNPAS au afirmat că „nu deţin încă date suficiente pentru a oferi un răspuns”. De asemenea, reprezentanţii CNPAS ne-au comunicat că „nu cunosc din ce categorii profesionale fac parte cei care au obţinut în instanţă decizii definitive şi irevocabile”. Potrivit datelor comunicate de CNPAS, din cele zece pensii care trebuie repuse în plată, nouă sunt la CJP Tmiş, iar una la CJP Iaşi. La celelalte 40 de Case de Pensii Judeţene încă nu există nici o repunere la plată de pensie specială.
În toată ţara sunt 230.000 de beneficiari de pensii de serviciu, incluzând foştii angajaţi din sistemul de apărare (Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Pază şi Protocol, Ministerul Internelor), dar şi foştii salariaţi civili din Justiţie, Aviaţie, Parlament, diplomaţie etc.

Sentinţe pentru personalul navigant din aviaţie

„În urma recalculărilor, pensiile personalului navigant din aviaţia civilă au fost reduse cu 70-80%. Sunt situaţii în care foştii aviatori au primit pensii reduse şi cu 90%. Din cadrul asociaţiei noastre, 1.200 de membri au acţionat în instanţă. Unii deja au câştigat, alţii au procese în derulare”, ne-a declarat Constantin Manolache, fost pilot, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Aviatorilor Pensionari (ANAP).

Reprezentanţii ANAP spun că cele mai multe hotărâri definitive şi irevocabile obţinute de foşti angajaţi din aviaţia civilă sunt de dată recentă şi se aşteaptă redactarea, pentru a se putea adresa Caselor de Pensii.

„Probleme au apărut doar în Bucureşti, unde contestaţiile sunt respinse pe bandă rulantă, în peste 90% din cazuri. În rest, membrii noştri au câştigat în mai multe judeţe, precum Iaşi, Cluj, Mureş, Constanţa. În situaţiile în care hotărârile sunt definitive şi irevocabile aşteptăm redactarea. În schimb, Casele de Pensii au refuzat peste tot să repună la plată pensiile, când au existat sentinţe definitive, deşi erau învestite cu titlu executoriu. Au făcut recurs, dar legea nu a fost respectată, nu au plătit pensiile. La recurs, cazurile în care Casele de Pensii au avut câştig de cauză se pot număra pe degete”, a mai menţionat preşedintele ANAP.

La Iaşi, un grup de foşti aviatori a solicitat suspendarea Hotărârii de Guvern care stabilea metodologia recalculării pensiilor. Hotărârea a fost definitivă şi irevocabilă, însă Casa de Pensii nu a ţinut cont de ea, argumentând că decizia de recalculare a fost emisă anterior datei de suspendare a Hotărârii de Guvern.

Militarii au fost „revizuiţi”

Ministerul Apărării Naţionale a definitivat, la 1 iunie, procesul de revizuire a celor 76.885 de pensii ale cadrelor militare care au ieşit la pensie din armată, proces care se derulează în baza prevederilor legii nr. 119/2010 şi a Ordonanţei de Urgenţă nr. 1/2011, a anunţat ministrul Gabriel Oprea.

„Aşa cum am susţinut de fiecare dată, nici o pensie militară mai mică de 3.000 de lei, în condiţiile unei cariere complete, nu a fost diminuată. Mai mult, în urma revizuirii, absolut toate aceste pensii au crescut”, a declarat ministrul Gabriel Oprea.

„În plus, şi pentru 85% dintre pensionarii cu carieră militară completă şi cu o pensie de peste 3.000 de lei pensiile au crescut. Desigur, există şi cazuri în care pensiile îşi păstrează cuantumul după revizuire”, a spus Gabriel Oprea. Ministrul Apărării Naţionale a precizat că deciziile de revizuire se vor emite în intervalul 1 noiembrie – 31 decembrie 2011, astfel încât la 1 ianuarie 2012 toţi pensionarii militari să primească pensiile revizuite.

La data de 1 iunie 2011 erau în evidenţă 77.078 de pensionari şi beneficiari de indemnizaţii ai MApN, dintre care un număr de 193 au fost exceptaţi de la revizuirea pensiilor, fiind vorba despre magistraţi militari şi de persoanele beneficiare de pensii de invaliditate şi de urmaşi.

„Astăzi putem spune că 90,2% din totalul pensiilor revizuite au crescut, fie că vorbim despre militari în rezervă cu o carieră militară completă sau de cei cu o carieră militară incompletă”, a mai spus ministrul Apărării.

Câţi bani s-au cheltuit?

Avocatul Costel Gîlcă, care reprezintă în instanţă Sindicatul cadrelor militare disponibilizate şi în rezervă (SCMD), susţine că la instanţele judecătoreşti sunt peste 21.000 de dosare, depuse de categoriile de persoane care au lucrat, în principal, în sistemul de apărare şi care contestă recalcularea pensiilor.

„La cabinetul nostru de avocatură sunt 11.000 de dosare ale militarilor rezervişti care contestă recalcularea. Doar o parte din fotocopii ne-au costat 30.000 euro şi am utilizat trei metri cubi de hârtie. Pentru a reduce costurile am apelat şi la o tipografie. Dacă la noi a fost o asemenea cheltuială, domnul Gabriel Oprea ar trebui să comunice oficial câţi bani s-au cheltuit cu toată această tevatură de recalculări, revizuiri, deplasări de personal şi implementarea de sisteme informatice pentru a revizui pensiile militarilor”, ne-a declarat av. Costel Gîlcă.

Avocaţii şi juriştii care reprezintă interesele cadrelor militare disponibilizate şi în rezervă consideră că procedura de revizuire a pensiilor militare este un eşec, iar rezultatele şi cheltuielile implicate demonstrează că legea nu trebuie modificată.

„Procentul de 90,2% de pensii revizuite care au crescut potrivit ministrului Oprea indică tocmai procentul eşecului acestei operaţiuni. Autorităţile ar trebui întrebate cât au cheltuit şi de ce, dacă rezultatul este un eşec”, a mai menţionat avocatul Costel Gâlcă. De asemenea, col. (r) Monica Caloian, şefa departamentului juridic SCMD, apreciază că „a fost o tevatură fără rost” din partea autorităţilor şi bani cheltuiţi, şi dacă „ar fi lăsat lucrurile cum au fost iniţial, fără a umbla la statutul militarilor, ar fi fost mai bine”.

Decizii şi pentru SRI

Pentru militari, în prima etapă, au sosit deciziile de recalculare a pensiilor, care au fost contestate de majoritate. În ianuarie, pensiile au fost micşorate fără să existe un act administrativ. Plata pensiilor s-a făcut fără să existe decizii. După ce autorităţile şi-au dat seama că este o greşeală, au revenit cu Ordonanţa nr. 1 din 2011. Din luna martie au început să sosească la foştii militari deciziile de revizuire, potrivit reprezentanţilor Sindicatului cadrelor militare disponibilizate şi în rezervă. De curând şi pentru celelalte categorii de salariaţi din sistemul de apărare, de exemplu SRI, au fost emise decizii de revizuire.

„În luna ianuarie cadrelor militare li s-au acordat pensiile recalculate, însă autorităţile şi-au dat seama că sunt greşeli clare şi au revenit în februarie, acordând pensia din decembrie. În schimb, în ultima zi a lunii ianuarie s-a dat o ordonanţă în care se preciza că, într-o primă fază, militarii îşi vor reprimi drepturile normale, integrale, urmând ca apoi să se dea noi decizii”, a precizat Mircea Dogaru, preşedintele Sindicatului cadrelor militare disponibilizate.

Persoanele afectate de recalcularea pensiilor s-au adresat fie individual, fie prin asociaţii, cabinetelor de avocatură care au apelat la mai multe căi de atac.

Avocatul Victor Ciorbea ne-a declarat că, pentru cei peste 4.500 de clienţi ai săi, toţi din categoriile afectate de desfiinţarea pensiilor speciale, a apelat la patru tipuri de demersuri. „S-a mers într-o primă etapă pe ideea de abrogare a Legii 119/2010. S-a mers la Avocatul Poporului, la Curtea Constituţională, la instituţii internaţionale. Am făcut demersuri şi la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg şi CEDO. În UE această problemă, a pensiilor de serviciu, este clar reglementată”, a menţionat av. Victor Ciorbea.

Alt demers a fost pentru a anula Hotărârea de Guvern 737 din 2010, prin care e stabilită metodologia de calcul a pensiilor pentru militari.

EŞEC


Avocat Costel Gâlcă:
„S-au cheltuit milioane de euro pentru procedura de revizuire a pensiilor militarilor în rezervă. S-au achiziţionat sisteme informatice, s-au efectuat ore suplimentare cu sute de angajaţi etc. Autorităţile ar trebui să comunice oficial câţi bani s-au cheltuit fără rost. Cifra anunţată de ministrul Apărării, Gabriel Oprea, 90,2% – pensii revizuite şi al căror cuantum a crescut reprezintă eşecul acestei operaţiuni. Pentru ce s-au cheltuit banii? Normal ar fi fost să nu se facă atâta tevatură şi să fie puşi pe drumuri zeci de mii de militari în rezervă”.

OPTIMISM

Gabriel Oprea, ministrul Apărării: „Astăzi putem spune că 90,2% din totalul pensiilor revizuite au crescut, fie că vorbim despre militari în rezervă cu o carieră militară completă sau de cei cu o carieră militară incompletă. În plus, şi pentru 85% din pensionarii cu carieră militară completă şi cu o pensie de peste 3.000 de lei, pensiile au crescut. Desigur, există şi cazuri în care pensiile îşi păstrează cuantumul după revizuire. Aşa cum am susţinut de fiecare dată nici o pensie militară mai mică de 3.000 de lei, în condiţiile unei cariere complete, nu a fost diminuată”.

CONTESTAŢII

Mircea Dogaru, preşedintele Sindicatului cadrelor militare disponibilizate: „În luna ianuarie, cadrelor militare li s-au acordat pensiile recalculate, însă autorităţile şi-au dat seama că sunt greşeli clare şi au revenit în februarie acordând pensia din decembrie. În schimb, în ultima zi a lunii ianuarie, s-a dat o ordonanţă în care se preciza că, într-o primă fază, militarii îşi vor reprimi drepturile normale, integrale, urmând ca apoi să se dea noi decizii. Toţi foştii angajaţi din sistemul de apărare al ţării (150.000 de persoane) au fost afectaţi de aceste modificări ale legii”.

77.078 de pensionari şi beneficiari de indemnizaţii militare erau în evidenţa MApN la 1 iunie 2010.

Cele mai citite

Anchetă Poliția Capitalei: Diana Şoşoacă a filmat în cabina de vot şi a publicat un buletin de vot modificat

Secția 6 Poliție a fost sesizată despre aceste fapte și a demarat verificări Poliţia Capitalei a demarat o anchetă, în urma unei sesizări privind un...

Prezenţa la vot la ora 15.30, la nivel naţional este 34,33%. În 2019, era 29,21%

Aproape 500.000 de români au votat până la ora 15.00 la secţiile de vot din străinătate, mai mulţi decât în 2019, când au fost...

Prezența la urne în primul tur al alegerilor prezidențiale: BEC publică date la anumite intervale

Conform deciziei BEC, informații despre prezența votului vor fi prezentate public astfel: Ora 9:30 – pentru situația de la ora 9:00; Ora 15:30 – pentru situația...
Ultima oră
Pe aceeași temă