UPDATE: 15:59: Președintele rus, Vladimir Putin, a avut luni, o conversație telefonică cu primul ministrul Alexis Tsipras, pe tema referendumului din Grecia, informează The Guardian.
Citește și: Situația elenă, TRANȘATĂ de Putin și Tsipras. Ce au vorbit oficialii
UPDATE 15:35: Un oficial din cadrul BCE, Ewald Nowotny, a declarat, luni, că toate ţările din zona euro au interesul ca Grecia să rămână în uniunea monetară, informează Mediafax.
„Cred că toţi avem interesul ca Grecia să rămână în zona euro. Desigur, ştim că acest lucru înseamnă că trebuie luate o serie de măsuri”, a spus Nowotny, adăugând că marţi va avea loc un summit UE la care va fi discutată solicitarea Greciei pentru un nou program de susţinere financiară.
Întrebat dacă este optimist că Grecia va putea să rămână în zona euro, Nowotny, care este guvernatorul Băncii Austriei, a declarat la CNBC că „nu este o problemă de optimism ci de realism”.
UPDATE 14:50: Primul ministru al Italiei, Matteo Renzi, a precizat, luni, pe contul personal de Twitter, că Europa trebuie să găsească o soluție permanentă la criza elenă, relatează The Guardian.
UPDATE 14:43: Vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a declarat, luni, că rezultatul referendumului a complicat situația Greciei., însă a admis că țara continuă să rămână în zona euro.
UPDATE13.42: Marea Britanie a anunțat, luni, că Grecia și partenerii săi din zona Euro trebuie să găsească o soluție sustenabilă la criza elenă, conform The Guardian.
În acest context, purtătorul de cuvânt al lui Cameron a subliniat că găsirea unei soluții la problema grecească este în interesul Marii Britanii.
UPDATE 10:46: Primarul Londrei Boris Johnson a scris, luni, pe contul personal de Twitter, că prin referendumul de duminică, grecii au arătat Uniunii Europene că ei ”nu pot fi pedepsiți”.
Grecii au arătat că ei nu pot fi pedepsiți. Ministrii din Zona Euro le-au spus grecilor să voteze ”Da”, și grecii i-au spus să îi lase în pace”, a scris Boris Johnson, pe Twitter.
UPDATE 9:04: Ministrul sovac de Finanțe, Peter Kažimír, a declarat, luni, după rezultatul referendumului din Grecia, că prin respingerea reformelor, nu înseamnă că grecii vor obține bani mai ușor.
–––––
Oficiali politici din state europene s-au exprimat pe larg, duminică seara, pe marginea referendumului din Grecia. Astfel, Berlinul consideră „greu de imaginat” începerea unor noi negocieri, relatează Mediafax.
Grecia a făcut „un pas spre ieşirea din zona euro”, a apreciat un ministru adjunct rus al Economiei, Aleksei Lihaciov, relatează Le Monde în pagina electronică.
Cu toate acestea, el a afirmat că este prematur să se spună dacă Grecia „va merge până la capătul drumului”.
„O eventuală ieşire a Greciei din zona euro ar fi o terapie de şoc pentru Uniunea Europeană”, a continuat el, adăugând că se aşteaptă, „în primă fază, la o prăbuşire a euro în faţa dolarului, dar nu în manieră catastrofală”.
O reacţie dură a venit din partea Berlinului.
Ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a denunţat referendumul organizat în Grecia, apreciind că premierul grec Alexis Tsipras a „aneantizat ultima pasarelă prin care un compromis ar fi putut fi găsit”.
Citește și: GRECIA: Referendumul care poate avea urmări neprevăzute pentru Europa
Noi negocieri sunt „greu de imaginat”, deoarece Tsipras „a tăiat ultimele punţi” dintre Grecia şi Europa, a declarat el.
În schimb, preşedintele italian Sergio Mattarella le-a cerut europenilor să-şi arate „solidaritatea” faţă de Grecia, care „face parte din Europa”. De asemenea, el le-a cerut liderilor greci să de dovadă de acelaşi spirit.
Şeful statului italian a apreciat că decizia cetăţenilor greci trebuie tratată cu „respect”.
Uniunea Europeană are nevoie de „scenarii inedite, care să le ceară tuturor un simţ al responsabilităţii, o viziune pe termen lung şi strategică”, a subliniat el.
Zona euro „este în măsură să facă faţă unei crize de încredere şi unor eventuale atacuri speculative”, dă asigurări un comunicat al Ministerului italian al Economiei şi Finanţelor.
În Spania, Podemos a salutat o victorie a democraţiei.
Pablo Iglesias, liderul partidului antiliberal spaniol Podemos, aliat al Syriza, şi-a manifestat bucuria după anunţarea primelor rezultate parţiale care indică o victorie a taberei „nu” în referendumul din Grecia, apreciind că „democraţia a câştigat” în această ţară.
„Respirăm bucurie la sediul Syriza”, a declarat la rândul său Rafael Mayoral, un alt lider al Podemos, prezent în Grecia.
În schimb, potrivit El Pais, premierul spaniol Mariano Rajoy a convocat de urgenţă, pentru luni dimineaţă, Comisia pentru Afaceri Economice.
Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 89,95 la sută din voturi, 61,41 % dintre alegători au respins măsurile economice propuse de Grupul Bruxelles, iar 38,59 % s-au pronunţat în favoarea acestora.
Prezenţa la urne a fost de 62,18 %.
Întrebarea adresată la referendum a fost: „Ar trebui acceptată propunerea formulată către Eurogrup, pe 25 iunie, de Comisia Europeană, de Banca Centrală Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional?” Prima căsută pe buletinul de referendum a fost „nu”, iar a doua „da”.
Referendumul de duminică a fost organizat la iniţiativa premierului de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, care a vrut să afle opiniile majorităţii cetăţenilor despre măsurile de austeritate propuse de creditorii țării.
Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendum. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă o plată de 1,6 miliarde de euro către FMI.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni.
Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei.
Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.
