Coaliţia a început să ia în discuţie primele măsuri menite a calma nemulţumirile oamenilor. Amânarea aplicării taxei auto la prima înmatriculare şi amnistia fiscală pentru 300.000 de bugetari sunt doar începutul, consideră analiştii.
Funcţionarii publici din administraţiile locale care au încasat diverse sporuri şi acum trebuie să dea banii înapoi ar putea fi printre primii beneficiari ai mişcărilor de protest. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a cerut ieri, în şedinţa coaliţiei, o amnistie fiscală pentru cei care au fost obligaţi de Curtea de Conturi să restituie banii necuveniţi.
Reprezentanţii maghiarilor au calculat că ar fi vorba despre aproape 300.000 de beneficiari ai măsurii. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că este „total contraproductiv” să impui acum restituirea unor drepturi plătite în 2009-2010 unor salariaţi care nu au greşit când au luat banii.
Avantajaţi din punct de vedere financiar ar putea fi şi proprietarii de maşini care ar trebui să plătească taxa auto la prima vânzare a maşinii, conform legii actuale, şi care ar urma să fie scutiţi de plată. Propunerea a fost făcută de ministrul Mediului, Laszlo Borbely, în contextul în care una dintre revendicările din timpul protestelor din ultimele zile vizează eliminarea taxei auto.
Borbely a evitat să dea un răspuns tranşant, după ce a fost întrebat dacă ar mai fi propus această măsură în condiţiile în care lumea nu ar fi ieşit în stradă. „Decizia politică acum am luat-o, cred este un moment bun în care am luat-o. Noi acum spunem Uniunii Europene că este, totuşi, o masă destul de mare de oameni care trebuie să aibă încă un răgaz, până la sfârşitul anului, să-şi poată vinde maşinile”, a spus ministrul.
Răgazul se referă la taxa auto de primă vânzare pentru maşinile înmatriculate înainte de ianuarie 2007, până atunci urmând să fie achitată doar taxa de poluare auto, redusă cu 25%.
Intenţii privind calmarea populaţiei în anul electoral 2012, prin diverse măsuri reparatorii în plan financiar, au fost exprimate însă cu luni de zile înainte de protestele din ultimele zile. În toamna anului trecut, spre exemplu, mai mulţi lideri UDMR le-au solicitat partenerilor de coaliţie să aibă în vedere creşteri salariale pentru angajaţii din secotul bugetar, precum şi majorări de pensii.
În noiembrie, această ţintă era confirmată şi de liderul minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, Varujan Pambuccian, care vorbea de posibile măriri dacă economia o va permite. La vremea respectivă, posibilitatea aceasta a fost luată în considerare şi de misiunea FMI în România, dar sub anumite condiţii.
Ce urmează?
După cele două măsuri anunţate ieri, plus retragerea Legii Sănătăţii şi primirea lui Arafat înapoi pe funcţia de subsecretar de stat, oare la ce concesii mai este dispusă coaliţia?
„Nu ştiu până unde vor merge, până acum măsurile sunt <> pentru bugetul de stat. Sigur se va ajunge şi la indexarea lefurilor şi a pensiilor. Asta cer oamenii”, a declarat Sorin Ioniţă, analist la Expert Forum. El a mai declarat că se aştepta la aceste măsuri, şi anume ca guvernanţii să slăbească baierele pungii şi să se comporte la fel ca ceilalţi, la presiunea străzii.
Şi sociologul Mircea Kivu este de părere că măsurile s-au luat la presiunea străzii, dar nu crede că se va ajunge până la mărirea pensiilor şi a salariilor, pentru că nici măcar cei care protestează nu se aşteaptă la acest lucru. „Sunt alte măsuri politice pe care le-ar putea lua şi anume să retragă Legea comasării şi să renunţe la asumarea răspunderii. Sunt paşi mai uşori de făcut, iar cei mai grei ar fi demisia lui Băsescu şi a Guvernului, dar nu cred că se va ajunge aici”, a declarat Kivu.
Măsurile pe sănătate, insuficiente
Reîntoarcerea lui Raed Arafat pe postul de subsecretar de stat şi retragerea Legii Sănătăţii nu au fost de ajuns pentru a calma protestatarii, care au continuat să iasă în stradă. Guvernanţii au sperat iniţial că lucrurile vor reintra în normal după ce doctorul Arafat va fi repus în drepturi, la o săptămână după ce şi-a dat demisia, nemulţumit de prevederile din proiectul de Lege a Sănătăţii referitoare la sistemul de urgenţă. Au plusat apoi prin retragerea din dezbatere publică a Legii Sănătăţii, care va fi analizată şi discutată cu specialiştii, înainte de a i se da o nouă formă.
