Primarul din Cumpăna, Mariana Gâju, a ajuns la Bruxelles, la Reuniunea Comitetului Regiunilor care a reunit peste o sută de reprezentanţi ai autorităţilor locale din ţările membre ale Uniunii Europene şi care a avut ca temă abordarea politicii locale privind libera circulaţie şi incluziunea în UE. Aceasta a vorbit despre problema romilor, dar şi despre libera circulaţie în spaţiul european. ”Libera circulaţie şi incluziunea, cu precădere cea socială, sunt, înainte de toate, două principii interconectate ale căror efecte îşi fac — sau cel puţin ar trebui să-şi facă — simţite prezenţa până la cele mai mici localităţi din Uniunea Europeană”, a subliniat Mariana Gâju, citată de Agerpes.
Potrivit acesteia, comuna pe care o conduce a fost întotdeauna un lăcaş al diversităţii, fiind locuită de diferite naţii, după cum atestă documente de la sfârşitul secolului al XIX-lea. „Am putea chiar spune că istoria ne este un aliat în implementarea politicilor privind libera circulaţie şi incluziunea. Însă, oricât de firească ar putea părea această acţiune, astfel de politici nu pot fi adoptate pur şi simplu, în lipsa unei pregătiri anterioare temeinice. Aşa cum bine ştim, România, asemenea tuturor statelor din estul Europei, a trecut printr-o perioadă destul de îndelungată în care a fost total deconectată de la realităţile şi tendinţele democratice ale Europei capitaliste. Au trecut 24 de ani de la căderea Cortinei de Fier şi am demonstrat că, încet dar sigur, învăţăm care sunt cele mai bune metode de a reduce decalajele dintre est şi vest”, a arătat edilul.
Infrastructura, primul pas
În ceea ce priveşte libera circulaţie, Mariana Gâju susţine că este de datoria localităţilor mici să încurajeze, prin măsurile luate, acest drept european fundamental. „Îmbunătăţirea infrastructurii este, fără îndoială, primul pas spre realizarea acestui deziderat. Împreună cu fluidizarea traficului, acestea sunt măsuri care se află pe lista priorităţilor primăriei pe care o conduc.(…) Pentru ca libera circulaţie să-şi găsească într-adevăr aplicabilitate la nivel micro, trebuie să înţelegem importanţa construirii unui cadru care să permită implementarea sa. (…) Incluziunea se leagă firesc de libera circulaţie, fiind consecinţa naturală a acesteia”, a mai spus Mariana Gâju.
Rom nu înseamnă român
Mariana Gâju a subliniat că numele de ”rom” nu vine de la români şi că romii există atât în România, cât şi în celelalte state europene. ”Da, aveţi dreptate, prieteni români, rom nu înseamnă România, nu vine de la România. Avem 12 milioane de romi, dintre care marea majoritate trăiesc în sărăcie cruntă în multe state membre (…) Avem cu toţii răspundere”, a subliniat comisarul european. Potrivit acestuia, cetăţenii romi au mulţi copii, ceea ce înseamnă că există o parte a populaţiei care creşte. „Dacă aceşti copii nu merg la şcoală, următoarea generaţie de politicieni care vor sta în această sală vor vorbi despre aceeaşi problemă, motiv pentru care rog toate statele membre să aibă planuri de acţiune pentru romi”, a completat Viviane Reding. Aceasta a remarcat că dezbaterile de gen privind populaţia romă durează de peste trei ani. Viviane Reding a mai spus că a primit foarte multe scrisori din partea diverşilor primari, în primul rând din Franţa, care s-au plâns de comunităţile de romi.
