10.4 C
București
luni, 22 aprilie 2024
AcasăSpecialPrietenul lui Ponta, mai presus de Constituție

Prietenul lui Ponta, mai presus de Constituție

Procurorii DNA pot cere arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, dar nu și a lui Dan Șova. Aceasta, datorită votului de ieri din Senat și, mai ales, a modului în care el a fost interpretat, care nu doar că ridică semne de întrebare în ceea ce privește respectarea Legii fundamentale și a deciziilor Curții Constituționale, dar instituie și o dublă măsură.

Cererea DNA de încuviințare a reținerii și arestării preventive a senatorului PSD Dan Șova a primit 79 de voturi „pentru“, 67 „împotrivă“, iar cinci voturi au fost anulate. Promptă, conducerea Senatului a concluzionat că solicitarea nu a întrunit votul majorității, în condițiile în care majoritatea este de 85 de senatori. Interpretarea ridică serioase semne de întrebare atât din perspectiva modului în care Parlamentul respectă Constituția, cât și a instituirii unei duble măsuri, în condițiile în care, în alte cazuri, cererile DNA au fost aprobate cu o majoritate simplă (jumătate plus unu din numărul aleșilor prezenți) și nu cu o majoritate absolută (jumătate plus unu din numărul total al aleșilor).

Haosul legislativ intenționat

Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a condus ședința de ieri, și-a justificat interpretarea prin invocarea art. 24 alin. 4 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul senatorilor și deputaților. Concret, este vorba de prevederea de la capitolul „Imunitatea parlamentară“ potrivit căreia, în cazul cererilor de reținere, arestare sau percheziție, „Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi“. Tăriceanu a mai precizat că alineatul respectiv nu a fost vreodată contestat la Curtea Constituțională, drept pentru care este în vigoare. În plus, prevederea este dublată de un articol similar din Regulamentul Senatului.

Din interpretarea alineatului menționat, Tăriceanu și juriștii Parlamentului par să fi omis, însă, un „detaliu“: atât Legea fundamentală, cât și decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 stabilesc o majoritate simplă, nu una absolută. Mai precis, art. 76 alin. 2 din Constituție spune că „legile ordinare și hotărârile (Camerelor Parlamentului – n.r.) se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare Cameră“. La rândul lor, judecătorii constituționali au precizat, la sesizarea din 2008, că și cererile privind urmărirea penală a foștilor miniștri se aprobă tot printr-o hotărâre a Senatului sau Camerei Deputaților, drept pentru care se aplică regula majorității simple. Cu toate acestea, în cei șapte ani scurși de la decizia CCR, parlamentarii nu s-au gândit că s-ar impune modificarea Statutului senatorilor și deputaților pentru a pune art. 24 alin. 4 în acord cu prevederile Legii fundamentale. Ca și în alte cazuri, aleșii par să fi mers pe varianta legislației confuze pentru a folosi anumite prevederi la momentul oportun.

Situația va fi clarificată de-abia acum, tot cu ajutorul Curții Constituționale, după ce PNL a anunțat că va ataca atât hotărârea adoptată ieri de Senat (de respingere a cererii DNA în cazul Șova), cât și Regulamentul Camerei Superioare.

Totuși, chiar dacă decizia CCR va fi defavorabilă Senatului, ne putem aștepta ca puterea să nu renunțe prea ușor și să caute portițe de ocolire a hotărârii. Nu de alta, dar același Călin Popescu Tăriceanu a ținut, ieri, să-și manifeste îndoiala că o decizie a CCR poate fi aplicată retroactiv.

Dubla măsură

Spre deosebire de interpretarea de ieri, atât Senatul, cât și Camera Deputaților au aprobat, în trecut, solicitări ale DNA cu majorități simple. Cel mai cunoscut caz este cel al Elenei Udrea, a cărei arestare preventivă a fost aprobată cu 170 de voturi „pentru“ în condițiile unei majorități absolute de 199 de voturi. Apoi, culmea ironiei, cererea procurorilor de arestare preventivă a deputatului PNL Theodor Nicolescu a fost aprobată, chiar ieri, tot prin votul majorității deputaților prezenți.

Principiul majorității simple a fost aplicat de Senat nu mai departe de luna noiembrie 2014, în cazurile Ecaterina Andronescu și Șerban Mihăilescu, pentru care DNA ceruse începerea urmăririi penale. Ba chiar au fost atunci și mai puține voturi decât ieri: 72 voturi „pentru“ la Andronescu și 77 de voturi „pentru“ la Mihăilescu. Contextul (imediat după turul doi al prezidențialelor) să fi fost atunci, oare, hotărâtor?

Val de critici de la ambasade

„Un principiu de bază al democraţiei este faptul că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane“ este mesajul Ambasadei SUA, venit la scurt timp după votul din Senat în cazul Șova. Tot ieri, George Kent, coordonator principal al programelor anticorupție în cadrul Biroului pentru Europa și Eurasia de la Departamentul american de Stat, a subliniat că „justiția trebuie să poată să-și facă treaba în cazurile penale“.

Mesaj de îngrijorare a formulat, ieri, și Ambasada Marii Britanii, care a amintit „rolul pozitiv al DNA în lupta împotriva corupției“. „Organismele judiciare ale României, cum ar fi DNA, pun bazele unui principiu fundamental, şi anume că nimeni nu este mai presus de lege. Suntem total de acord cu acest principiu“, au transmis oficialii britanici. Semnale similare au venit și de la Ambasada Olandei, țară care continuă să se opună intrării României în spațiul Schengen.

Mirul bate Constituția

În contextul ședinței de ieri, merită menționată și poziția față de Constituție a senatorului UNPR Florina Jipa. Întrebată de jurnaliști de ce decizia Senatului nu respectă prevederile Legii fundamentale, aceasta a răspuns: „Mai lăsaţi-mă cu Constituţia. Păi, dacă voi ştiţi mai bine decât mine ce am vrut eu să demonstrez astăzi, nu mă mai întrebaţi“. De precizat că senatorul UNPR a candidat, luna trecută, pentru postul de judecător la CCR, pe locul lăsat liber de Toni Greblă.

Tot Jipa a fost, ieri, protagonista unui episod mai puțin obișnuit în plenul Senatului: l-a uns cu mir pe Dan Șova. De unde se vede că rețeta religioasă capătă tot mai mulți adepți în rândul aleșilor atunci când sunt confruntați cu cereri din partea DNA.

În calitate de garant al respectării Constituției și principiilor statului de drept, nu pot să trec cu vederea faptul că astăzi Parlamentul a blocat din nou o cerere a justiției. Într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege.“

Este posibilă reluarea votului?

Contestația PNL referitoare la votul în cazul Șova se va baza pe faptul că Regulamentul Senatului, care prevede majoritate absolută, nu poate prevala în fața Constituției. Prim-vicepreședintele PNL Teodor Atanasiu a precizat că liberalii nu puteau contesta votul în plen, şi a adăugat că „nu se poate contesta decizia luată pe Regulament, ci Regulamentul, ca fiind neconstituţional“.

Ce se poate întâmpla mai departe, având în vedere că este primul astfel de vot contestat la CCR? Un posibil scenariu ar fi reluarea votului, susține profesorul de drept constituțional Ioan Stanomir. „Din punct de vedere principial, regulamentele Parlamentului nu pot fi valabile dacă nu respectă Constituția. CCR trebuie să examineze articolul din Regulamentul Senatului și, dacă va fi dovedit neconstituțional, procedura trebuie reluată. CCR are deplina libertate să clarifice, în motivare, cum vede aplicarea acestei decizii”, a declarat Stanomir, pentru „România liberă.“

Procedură viciată

O variantă similară este acreditată de surse din cadrul CCR. „Un text din statut sau din regulament nu se mai poate aplica, din moment ce nu este constituțional. În Constituție se precizează clar că hotărârile Senatului și Camerei se iau cu majoritatea celor prezenți”, au afirmat sursele citate. În aceste condiții, CCR ar urma să ia o decizie, dar și să precizeze care sunt efectele acesteia. „În motivare, CCR ar urma să indice și pașii de urmat. O hotărâre în care nu am preciza pașii de urmat nu ar avea nici o valoare. Din punctul meu de vedere, nu este vorba doar de reluarea votului în plen, ci a întregii proceduri, inclusiv în cadrul Comisiei juridice. Vorbim de o întreagă procedură care a fost viciată“, a afirmat sursa citată.

Situația în care s-a ajuns după votul din Senat ridică semne de întrebare nu doar în privința eventualei soluții a CCR, ci și a timpului în care aceasta va intra în vigoare. În multe cazuri, CCR a programat o primă ședință în care analizează cererea și o altă ședință în care ia decizia. Amânarea pronunţării nu va depăşi, de regulă, 30 de zile, termen destul de generos. În momentul în care ia decizia, CCR emite doar un comunicat de presă având un alt termen de 30 de zile pentru redactarea motivării – care reprezintă baza juridică pe care Parlamentul este obligat să o respecte. Cu alte cuvinte, un eventual verdict și mai ales motivarea pot deveni literă de lege chiar și în două luni de zile. Or, arestarea este o măsură care ar trebui să opereze rapid, pentru a-l împiedica pe cel acuzat să influențeze cursul anchetei (să discute cu martorii, să distrugă probe, etc).

În mod ironic, hotârârile Parlamentului pot fi atacate la CCR în urma unui amendament propus, în urmă cu câțiva ani, chiar de Dan Șova, într-un moment în care PSD încerca să blocheze o eventuală hotărâre de schimbare a lui Mircea Geoană din fruntea Senatului, sprijinită de PDL.

Vâlcov a fost reținut, Nicolescu poate fi arestat

Fostul ministru al Finanţelor Darius Vâlcov a fost reţinut, ieri, de procurorii DNA, pentru 24 de ore, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri. Anterior, cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a lui Vâlcov a fost aprobată de Senat, fiind înregistrate 97 de voturi „pentru“, 48 „împotrivă“, iar cinci voturi au fost anulate.

De altfel, Vâlcov le-a cerut ieri, în plen, colegilor senatori, să dea un vot pozitiv pentru cererea privind arestarea sa. „Solicitarea mea este să daţi un vot «da». Este o rugăminte în plus, fiind şi ziua mea, de a nu mă pune în situaţia de a-mi da demisia din funcţia de senator, pentru a veni în faţa instanţei“, a transmis Vâlcov în plenul Senatului.

Tot ieri, solicitarea DNA pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatul PNL Theodor Nicolescu a fost aprobată de Camera Deputaţilor, cu 174 voturi „pentru“ şi 99 „împotrivă“, adică majoritatea deputaților prezenți. Deputatul PNL este acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, în dosarul privind despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro. În intervenţia sa în plenul Camerei, Theodor Nicolescu a declarat că nu le cere colegilor parlamentari să voteze într-un anume fel, arătând că mai important e ca Parlamentul „să dea un vot aşa cum crede că e drept”.

Regulament pentru penali, picat la vot

Camera Deputaţilor a respins, ieri, modificarea regulamentului propriu, care stabilea o serie de reguli privind imunitatea parlamentară, declarate anterior neconstituționale. La vot s-au înregistrat 186 voturi „pentru“, 108 abţineri şi 4 voturi „împotrivă“. Fiind vorba de o lege organică, era nevoie însă de 198 de voturi favorabile. Acest vot a avut loc după ce Comisia de regulament a modificat prevederile privind imunitatea parlamentară, eliminând faptul că cererile de arestare preventivă, reţinere şi percheziţie a deputatului trebuie să cuprindă motive temeinice și concrete şi introducând faptul că aceste cereri trebuie motivate ”în fapt şi în drept”.

Posibilitatea parlamentarilor de a decide în privința „motivelor concrete și temeinice” a generat controverse, pentru că fusese respinsă în 2013, de către Curtea Constituțională (CCR).

Regulamentul respins, ieri, mai prevedea şi termene în cazul cererilor de începere a urmăririi penale contra unui deputat fost ministru, astfel încât Comisia juridică trebuie să prezinte Biroului Permanent în cinci zile o estimare a timpului de studiere a dosarelor. De asemenea, documentul prevedea posibilitatea ca deputații juriști să solicite probe suplimentare și să prelungească termenele, dar nu mai mult de 14 zile. O altă modificare care a căzut la vot spunea că preşedintele Camerei va putea fi revocat înainte de expirarea mandatului numai la propunerea liderului grupului parlamentar din care face parte, eliminându-se posibilitatea revocării acestuia la schimbarea majorităţii.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Simona Halep s-a retras oficial de la Madrid! „Experienţa îmi spune să nu mă grăbesc”

Simona Halep a anunţat că s-a retras de la turneul WTA 1.000 de la Madrid, care va avea loc în perioada 23 aprilie-5 mai. „Din...
Ultima oră
Pe aceeași temă