Reprezentanţii Comisiei Europene au plecat de la București fără să ajungă la un acord cu Executivul asupra noului Cod Fiscal. Acest lucru poate însemna creșterea ratei de cofinanțare a proiectelor europene, iar majorarea deficitului peste 3%, ca urmare a aplicării noii legi, declanșează procedura de deficit excesiv.
În lipsa unei înțelegeri cu oficialii de la Bruxelles, reprezentanții Fondului Monetar Internaţional nu vor mai veni în iulie la Bucureşti. “Guvernul a adoptat măsuri importante în anumite sectoare, iar situaţia macroeconomică este puternică, dar progresul general în aplicarea politicilor agreate în comun nu a fost suficient, în special legat de politica fiscală, pentru a permite încheierea unui acord cu autorităţile române“, se arată în declarația oficialilor de la Bruxelles, de la finalul misiunii.
„Acordul cu FMI este în aer. Dacă nu se semnează scrisoarea de intenție, acordul nu se finalizează. Or, în baza acestui acord, rata de cofinanțare a proiectelor europene a fost redusă de la 15% la 5%. Cu alte cuvinte, fără acord va trebui să acoperim diferența de bani. În plus, toate aceste măsuri ne duc la un deficit de peste 3%. În iulie vom primi recomandările de țară și este posibil ca CE să declanșeze procedura de deficit excesiv. Iar dacă nu vom respecta recomandările pentru redresare economică există riscul ca Bruxelles-ul să ne blocheze fondurile UE“, ne-a spus fostul ministru de Finanțe, Gheorghe Ialomițianu.
Ce îngrijorează Bruxelles-ul
Reprezentanții Executivului comunitar, dar și cei ai FMI s-au arătat îngrijorați de implementarea unor măsuri cu impact bugetar important, cuprinse în noul Cod Fiscal, aprobat săptămâna trecută de Parlament. Este vorba despre reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, eliminarea “taxei pe stâlp“ şi a supraaccizei la carburnaţi, măsurile prevăzute în noul Cod Fiscal, care urmează să sărăcească bugetul cu 12 miliarde de lei, conform lui Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor. Acesta a afirmat că România şi-a asumat o deviere temporară de la ţinta de deficit bugetar pentru anul viitor, generată de impactul bugetar al noului Cod Fiscal. Autorităţile de la București au informat recent Comisia Europeană că deficitul din perioada 2016-2018 va fi de până la 1,2% din PIB. Însă Teodorovici a arătat că nivelul estimat în prezent al deficitului de anul viitor se ridică la 2,8-2,9% din PIB, apropiat de nivelul de 3% a cărui depăşire declanşează procedura de deficit excesiv, dar a asigurat că vor fi făcute eforturi pentru a nu fi înregistrată o astfel de depăşire, ci, din contră, ca deficitul să scadă spre 2,5%.
“Anul trecut am avut un deficit de 1,5% din PIB și un deficit structural de 1% fiindcă nu s-au făcut cheltuieli de investiții. Ne-am angajat să atingem acest deficit structural și trebuie să-l menținem și în anii care vin. De aceea, ca să putem implementa o măsură care să aibă un impact permanent asupra veniturilor bugetare, așa cum este scăderea TVA, trebuie să compensăm 100% prin alte măsuri“, ne-a spus Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Însă, deocamdată, Guvernul a vorbit doar despre o mai bună colectare la buget, dar, în opinia lui Dumitru un astfel de argument este nerealist. Acesta arată că astfel de măsuri stimulează doar cererea, nu și oferta. „Problema este la nivelul investițiilor, care crează locuri de muncă. În 2014 investițiile publice și private au fost cu 45% mai mici decât în 2008“, susține președintele Consiliului Fiscal. Gheorghe Ialomițeanu spune că ar urma să fie tăiat bugetul pentru investiții, ca soluție de salvare pentru ca deficitul să nu crească și mai mult: „Astfel, dacă anul acesta erau prevăzute 44,6 miliarde de lei pentru investiții, la anul bugetul să fie tăiat la
30-31 de miliarde. A tăia investițiile este o soluție proastă fiindcă nu ai locuri de muncă. Degeaba reduci prețul alimentelor și al altor produse dacă nu are cine să le cumpere. Pe de altă parte, ar urma să se reducă bugetele defalcate pentru autoritățile locale fiindcă au majorat taxele și impozitele locale. Astfel o să forțeze autoritățile locale să meargă pe cotele maximale pentru taxe și impozite“, arată Ialomițianu.
12 miliarde de lei reprezintă impactul bugetar al aplicării prevederilor noului Cod Fiscal, conform ministrului Finanțelor.
