12.9 C
București
duminică, 25 februarie 2024
AcasăSpecialPreședinte Citizens Foundation: "Trebuie să-i facem pe oameni să uite că va...

Președinte Citizens Foundation: “Trebuie să-i facem pe oameni să uite că va veni un salvator din cer”

Gunar Grímsson, CEO-ul organizaţiei non-profit Citizens Foundation din Islanda, al cărei scop e să încurajeze cetăţenii să participe direct în guvernarea societăţii în care trăiesc, a venit recent la Bucureşti, pentru a participa la Gala Premiilor pentru Participare Publică. În timp ce oamenii îşi pierd încrederea în democraţie, Gunnar crede că democraţia electronică este cea mai bună şansă pe care o avem pentru a creşte participarea publicului. Ionuţ Dulămiţă a stat de vorbă pe Think Outside the Box cu activistul islandez, despre instrumentele care reduc prăpastia dintre cetăţeni, politicieni şi instituţii, cum ar fi platforma web Your Priorities, folosită până acum de 500.000 de cetăţeni şi instituţii publice din mai multe ţări.

Citizens Foundation a demonstrat şansa e-democraţiei în Islanda, o ţară cu 325.000 de locuitori. A început cu “Skuggaþing” (“Parlamentul fantomă”), o platformă lansată în februarie 2010, prin care cetăţenilor Islandei li s-a permis să importe toate propunerile Parlmanetului, să aleagă pe care le susţin şi cărora li se opun şi să-şi înainteze propriile propuneri. Peste 2.000 de oameni au folosit sistemul, inclusiv parlamentari, însă platforma nu a fost folosită formal de Parlament.

Succesul a venit însă odată cu platforma “Betri Reykjavík” (“Un Reykjavík mai bun”), lansată în 2010 în capitala Islandei, cu o săptămână înainte de alegerile municipale. Site-ul de e-democracy, care a încurajat participarea directă a cetăţenilor în reformarea oraşului după criza economică, s-a bucurat, de la înfiinţare, de participarea a peste 70.000 de oameni dintr-o populaţie de 120.000 de locuitori şi a fost integrat permanent în administraţia oraşului. Au fost înscrise în total 3.300 de idei, dintre care edilii au analizat 257 şi au aprobat 165 din 2011 încoace. Platforma Your Priorities este cel mai recent proiect de anvergură al organizației islandeze, fiind disponibilă la nivel global. Ea poate gestiona subiecte în dezbatere publică, combinând posibilitatea de a comenta cu cea de a prioritiza subiectele, în funcţie de votul cetăţenilor.

Gunnar Grimsson se află pe internet din 1992 şi a început să lucreze ca web designer în 1994, fiind primul webmaster comercial din Islanda. De atunci, predă interfaţă şi web design în universităţi, companii şi instituţii, iar de când cu Citizens Foundation, cutreieră lumea pentru a promova participarea publică prin mediul online. Mai jos, i-am pus câteva întrebări.

Cum a apărut Citizens Foundation?

Citizens Foundation e o organizaţie non-profit cu sediul în Reykjavík şi a fost înfiinţată ca rezultat al crizei economice şi de încredere din Islanda, din 2008. Eu şi colegul şi prietenul meu Róbert Bjarnason, suntem parteneri egali în treaba asta. El locuia în Londra şi făceam de ani buni tot felul de proiecte împreună, iar după criză am discutat ce putem face, cum ne putem folosi expertiza pentru a ajuta Islanda, pentru a încerca să găsim un sens din toată situaţia. Ne-a venit ideea să folosim instrumente electronice, online pentru a-i pune pe cetăţeni în legătură cu cei de la conducere, cu politicienii şi cu funcţionarii de stat.

Era o prăpastie mare între oameni şi administraţie, o lipsă de încredere, iar dacă vrei să repari asta, trebuie să comunici. Aşa că am creat o platformă unde oamenii îşi puteau introduce ideile şi le puteau prioritiza, pentru a afla care sunt cele mai importante idei la nivelul populaţiei. Am aplicat asta la nivel naţional, printr-un site numit “Shadow Parliament” (“Parlamentul fantomă”). Ne aşteptam să se adune repede mii de oameni, dar a durat mai multă vreme până să se întâmple asta. Aşa că, cu o săptămână înainte de alegerile municipale din Reykjavík, am lansat un site numit “Better Reykjavík” (“Un Reykjavík mai bun”) şi am oferit spaţiu fiecărui partid care candida. Erau opt care candidau atunci, de două ori mai mult decât numărul normal al partidelor islandeze. Le-am trimis tuturor un e-mail şi le-am spus acesta e un site de e-democraţie pe care îl pot folosi pentru a comunica cu alegătorii.

Doar unul dintre partide s-a înscris, Best Party. Nu ştiu dacă ai auzit de Jón Gnarr, primarul Reykjavík-ului, primarul-comediant. Era un partid-glumă, nu avea nicio agendă, doar făcea glume. Membrii lui abia îşi dăduseră seama că urmau să câştige alegerile şi că vor fi, probabil, majoritari, aşa că, evident, erau puţin panicaţi pentru că nu aveau nicio agendă. Au început să foloseasă platforma noastră şi le-au cerut simpatizanţilor să le spună ce să facă după alegeri. A funcţionat foarte bine, a existat o participare record la nivel mondial în săptămâna de dinainte şi de după alegeri. După alegeri, s-au decis să formeze o coaliţie cu social-democraţii. Asta a schimbat puţin site-ul Better Reykjavík, au fost cerute idei clare care să intre în acordul coaliţiei.

Multe dintre ideile introduse pe site au ajuns în acordul coaliţiei, unele direct, prin copy-paste, în timp ce altele au influenţat politici mai mari. Apoi [edilii] au spus că vor să folosească în continuare Better Reykjavík pentru oraş. Le-am zis cum să nu, puteţi începe chiar acum. Dar a durat un an de zile de birocraţie ca totul să funcţioneze. Din 2011, avem un acord formal cu oraşul Reykjavík, prin care primele 10 până la 15 idei de pe Better Reykjavík, una din fiecare categorie, sunt luate în cosiderare de către municipalitate. Administraţia nu e obligată să le implementeze, dar e obligată să le ia în considerare şi să răspundă pozitiv sau negativ şi să-şi justifice răspunsul. Toţi oamenii implicaţi în formularea ideii primesc un e-mail cu aceste informaţii, care sunt postate şi pe website

Unele dintre idei au fost aprobate, bănuiesc.

Desigur. Una dintre cele mai interesante a fost interzicerea traficului pe timpul verii pe strada de shopping din Reykjavík şi transformarea ei în zonă pietonală. Alta a fost să existe o piscină deschisă 24 de ore. Piscina e ceva special în Islanda, e un ca un fel de centru comunitar. Mulţi oameni îşi dau întâlnire la piscină. Nu mai ţin minte toate ideile aprobate. În primul an de Better Reykjavík, oraşul a vrut să introducă buget participativ, prin noi. Pentru a face asta, am creat ceea s-a numit “Better Neighbourhoods” (“Cartiere mai bune”), un alt site. Acesta e axat pe bugetarea participativă. Cetăţenii introduc idei timp de trei săptămâni, după care oraşul verifică dacă ele ţin de responsabilitatea edililor, dacă sunt conforme cu normele urbanistice, dacă se încadrează în bugetele alocate pentru fiecare cartier. Ideile care trec de acest proces sunt introduse apoi într-un sistem de votare online separat, pe care l-am creat tot noi.

Cetăţenii votează ce proiecte urmează să fie executate. E vorba de proiecte mici pentru cartieriele Reykjavík-ului, cum ar fi instalarea unui semafor, construirea sau îmbunătăţirea unor terenuri de joacă sau instalarea de terenuri de folf – o combinaţie dintre frisbie şi golf, arunci frisbie-ul în nişte coşuri cum sunt cele de baschet. Graţie Better Neighbourhoods, avem cel puţin trei sau patru terenuri de folf ici-colo şi sunt folosite destul de des. Prin Better Neighbourhoods, de-a lungul a patru sesiuni câte am făcut, au fost acceptate 420 de idei. Better Reykjavík este concentrat mai mult pe influenţarea direcţiei în care se îndreaptă oraşul, pe aspecte mai mari, Better Neighbourhoods este axat pe acţiune directă în anumite cartiere.

Puteţi citi interviul complet pe www.totb.ro.

Cele mai citite

După Transnistria, alt pericol în Republica Moldova: Autonomia Găgăuză, cu 98% la sută din locuitori pro-Rusia

În contextul în care pe 28 februarie autoritățile de la Tiraspol ar urma să ceară anexarea Transnistriei la Rusia, este posibil ca Putin...
Ultima oră
Pe aceeași temă