Moscova nu se da in laturi de la nimic pentru a-si atinge scopul. Elocventa in acest sens este diversiunea de la Bucuresti, soldata cu expulzarea atasatului militar ucrainean si a asistentului sau de la Ambasada Ucrainei, considera portalul ucrainean Glavred consultat de Agerpres, in opinia caruia Rusia a incercat sa bage zazanie intre Ucraina si Romania, pe de o parte, si intre Ucraina si Bulgaria pe de alta.
Serviciile secrete rusesti si-au intensificat de multa vreme activitatea in Europa, inclusiv in Romania. Potrivit unor surse citate de Glavred, "in ultima vreme 'tema romaneasca' a devenit una din prioritatile Directiei principale de informatii de pe langa Statul Major al armatei ruse (GRU) si a Serviciului de spionaj al Flotei Rusiei din Crimeea/sudul Ucrainei/. Inainte de toate aceasta se refera la culegerea de informatii detaliate despre obiectivele militare si economice ale Romaniei".
"De aceste sarcini se ocupa nemijlocit unitati din structura Directiei de informatii a Flotei Rusiei de la Marea Neagra, cu baza pe teritoriul ucrainean. O importanta mult mai mare o are insa reteaua de agenti a Rusiei in Romania, care si-a intensificat activitatea in ultimii ani", mentioneaza portalul citat, cu referire la surse anonime din serviciile de spionaj de la Kiev.
Unul dintre obiectivele urmarite de spionajul militar rusesc ar fi, in opinia Glavred, provocarea unor certuri intre membrii 'noi' si 'vechi' al Aliantei Nord-Atlantice, precum si incitarea Romaniei si Bulgariei la un conflict cu Ucraina, ca potential membru al NATO. Pentru a-si atinge aceste scopuri, Kremlinul nu se da in laturi de la nimic, adauga aceeasi publicatie electronica.
Amintind de evenimente recente, Glavred consemneaza expulzarea in luna mai 2004 din Slovacia a intregii misiuni militare a Rusiei de la Ambasada rusa din Bratislava, sub acuzatia de spionaj. In februarie a.c., atasatul militar al Rusiei din Estonia a fost de asemenea declarat persona non-grata. Primele informatii din mass-media de saptamana trecuta faceau referire – potrivit Glavred – la un scandal de spionaj de la Bucuresti, de care Rusia nu ar fi straina. Insa agentii retinuti de fortele de ordine romanesti au anuntat legatura cu atasatul militar ucrainean. Reactia Bucurestiului a fost fulgeratoare.
Nu Ucraina, ci Rusia s-ar ascunde in spatele scandalului de spionaj de la Bucuresti, considera Glavred, incercand sa si demonstreze aceasta consideratie.
La 28 februarie, la Bucuresti au fost retinuti cetateanul bulgar Petar Zikolov si subofiterul armatei romane Floricel Achim. Primul este suspectat de spionaj, cel de-al doilea de tradare de tara. Curtea de Apel Bucuresti a autorizat retinerea lor in arest pentru cercetari pentru o durata de maximum 29 de zile. Reprezentantii serviciilor secrete romanesti au declarat ca 's-a adus un prejudiciu securitatii nationale a tarii'. Insa nimeni din reprezentantii oficiali ai puterii de la Bucuresti – nici administratia prezidentiala, nici guvernul, nici MAE – nu a facut vreun comentariu in legatura cu aceasta situatie.
Ambasada Romaniei la Kiev a refuzat sa comenteze pentru Glavred efectele acestui scandal de spionaj asupra relatiilor bilaterale. Nici Ministerul ucrainean de Externe nu s-a aratat dispus sa faca vreun comentariu oficial sau neoficial. Serviciul de presa al Directiei Centrale de Informatii (GUR) al Ministerului ucrainean al Apararii a negat orice legatura a diplomatilor ucraineni cu spionii retinuti in Romania.
In ciuda penuriei de informatii, nu este lipsit de interes faptul ca atasatul militar ucrainean nu a fost prins de serviciile secrete romane in timpul unor actiuni ilegale, cu o argumentatie ulterioara corespunzatoare. Dupa cum a aflat Glavred din surse diplomatice, in declararea diplomatului ucrainean persona non-grata actiunile partii romane nu au fost rezultatul unor acuzatii directe la adresa lui Serghei Ilnitki. Totul s-a intamplat exact pe dos: ambasadorul Ucrainei in Romania a fost convocat la MAE de la Bucuresti, unde i s-a adus la cunostinta ca atasatul militar ucrainean a fost declarat persona non-grata si trebuie sa paraseasca tara, fara niciun fel de explicatii.
Potrivit Glavred, modul in care s-au derulat evenimentele concrete induce ideea ca "serviciile secrete romanesti au actionat in conformitate cu un scenariu dinainte stabilit in scopul discreditarii Ucrainei". "Nu poate sa nu ne mire faptul ca implicarea diplomatului ucrainean este cumva trasa de urechi", scriu ziaristii portalului citat.
In continuare, Glavred evoca declaratii ale unor "reprezentanti competenti ai autoritatilor romane" potrivit carora Zikolov a avut in trecut relatii cu diplomati militari ai Rusiei care "se dadeau drept agenti militari ucraineni".
Din acest unghi, evenimentele apar intr-o alta lumina. Se pare ca Moscova si-a ales foarte bine momentul pentru o asemenea diversiune, scrie Glavred, indicand ca scandalul de spionaj a intervenit pe fondul complicarii relatiilor romano-ucrainene in urma verdictului de la Curtea Internationala de Justitie de la Haga (CIJ) in problema delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive in Marea Neagra intre Ucraina si Romania. Conform unui diplomat ucrainean care a solicitat anonimatul, Rusia ar fi pus la dispozitia Bucurestiului date de arhiva cu privire la reglementarea "divergentelor privind platoul" intre Romania si fosta URSS. S-ar putea ca aceste documente sa fi constituit un argument suplimentar pentru partea romana la Haga, considera ziaristii ucraineni.
In opinia lor, logica Moscovei in acest caz este simplu de inteles. Ea pierde tot mai multe pozitii in regiune. Aderarea la NATO a Bulgariei, tara pe care Rusia o considera aliatul sau in "lumea slava", a anihilat planurile maniacale ale Rusiei de a-si stabili suprematia la Marea Neagra cu scopul de a controla stramtorile turcesti Bosfor si Dardanele.
In ultimii doi ani, pe teritoriul Romaniei si Bulgariei a fost desfasurat un grup operativ al fortelor americane in Europa, avand comandamentul la baza aeriana Mihail Kogalniceanu din Constanta. In componenta acestei grupari s-ar afla – conform ziaristilor de la Glavred – un sistem antiaerian Patriot, care ar fi superior sistemului rusesc antiaerian S-300, ceea ce face Romania si Bulgaria de neatins, spre deosebire de Georgia, pentru Rusia.
In cadrul parteneriatului cu SUA, Romania si Bulgaria sustin obiectiile din ce in ce mai insistente ale Washingtonului privind anularea Conventiei de la Montreux care interzice, in special, prezenta in Marea Neagra a navelor militare apartinand unor state neriverane. Rusia si Turcia se opun categoric pretentiilor SUA.
Gratie politicii sale consecvente in domeniul securitatii energetice, Romania este pe cale sa reduca la zero dependenta de gazele rusesti, considera Glavred, ceea ce nu ar fi pe placul Moscovei.
Toate acestea contravin intereselor Federatiei Ruse, care incearca din rasputeri sa-si pastreze pozitia dominanta in Marea Neagra. Inclusiv cu ajutorul serviciilor secrete, care, in opinia Glavred, sunt pe cale sa devina instrumentul principal al Moscovei in domeniile politicii externe si interne.
