Franţa îşi apără la Bruxelles politica de expulzări şi susţine că destructurarea aşezărilor ilegale ale ţiganilor români şi bulgari respectă pe deplin normele europene, consemnează miercuri presa spaniolă, monitorizată de Agerpres. Cotidienele centrale de la Madrid, precum şi agenţiile de presă şi alte publicaţii regionale scriu miercuri, după reuniunea de la Comisia Europeană, că ministrul francez al imigraţiei, Eric Besson, a explicat la Bruxelles că libera circulaţie nu poate să fie necondiţionată şi că acţiunile prin care romii sunt trimişi în ţările de origine nu sunt îndreptate împotriva unei anumite etnii.
”Nu a avut loc o expulzare colectivă”, a declarat Besson după întâlnirea cu vicepreşedintele executivului comunitar, Viviane Reding, şi cu comisarul pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, informează Europa Press. Ministrul francez a negat că ar exista ‘un plan împotriva romilor ori nomazilor’, şi a susţinut că Franţa aplică legislaţia comunitară, cu toate prevederile acesteia, Parisului revenindu-i sarcina de a decide cum anume sunt aplicate aceste măsuri. De asemenea, mai consemnează agenţia spaniolă de presă, Besson a vrut să explice clar că libera circulaţie în UE dă naştere la drepturi, dar şi la obligaţii – iar între acestea se numără netulburarea ordinii publice, şi cetăţenii comunitari să nu se transforme într-o greutate pentru protecţia socială, precum şi să aibă la dispoziţie resursele necesare pentru a se întreţine mai mult de trei luni într-o ţară străină.
Franţa se declară împotriva ‘turismului sărăciei’, transmite ABC.es, după reuniunea de la Bruxelles, şi apreciază că expulzarea străinilor aflaţi în situaţie ilegală, inclusiv a celor sosiţi din ţările membre ale UE ori candidate la aderare – aşa cum este cazul ţiganilor români, bulgari, ori proveniţi din alte ţări est-europene – s-a transformat într-o parte esenţială a noii politici franceze de securitate. ‘Este vorba de adaptarea legislaţiei noastre, şi a politicii de siguranţă internă, la noile realităţi sociale’, citează publicaţia menţionată din declaraţiile anterioare ale ministrului spaniol de interne, Brice Hortefeux, şi precizează că noile prevederi ale politicii de siguranţă internă din Franţa urmează să fie cunoscute în lunile următoare. În vreme ce guvernul francez insistă să se respecte mai strict legislaţia naţională şi europeană, opinia publică franceză susţine masiv această poziţie – 60% dintre francezi fiind de acord cu expulzările – mai notează ABC.es.
Bruxellesul ar putea cerceta acţiunile Parisului, dacă executivul comunitar ajunge la concluzia că Franţa a încălcat normele Uniunii Europene, odată cu expulzarea ţiganilor români, anunţă El Pais. Pe de altă parte însă, Franţa susţine că a respectat pe deplin legislaţia europeană, şi că libera circulaţie în spaţiul comunitar nu poate fi necondiţionată. ”Reuşita europeană a liberei circulaţii este extraordinară, însă nu poate fi necondiţionată, şi nici nu se poate transforma într-un pretext pentru activităţi ilicite, în special pentru traficul de fiinţe umane’, şi-a apărat Besson poziţia după reuniunea de la Comisia Europeană. Ministrul francez s-a referit la faptul că dreptul comunitar este compatibil cu expulzările, a cerut Comisiei sprijin pentru lupta împotriva mafiilor, pentru un plan de integrare a romilor din UE, şi a făcut apel la ‘responsabilitatea fiecărui stat al Uniunii, pentru integrarea socială şi economică a cetăţenilor”.
Franţa îşi justifică astfel politica de expulzare a ţiganilor, scrie şi cotidianul La Razon. Acesta din urmă mai notează cum Franţa a cerut României să nu lase pe seama vecinilor politica de integrare a romilor, în vreme ce Bucureştiul a cerut executivului comunitar să cerceteze dacă plecările ţiganilor sunt cu adevărat voluntare. Astfel, în vreme ce Eric Besson a apărat aprig politica ţării sale în această chestiune, apreciind totodată că se respectă pe deplin normele comunitare ale libertăţii de mişcare în spaţiul comunitar, secretarul de stat român Bogdan Aurescu s-a referit la anumite informaţii potrivit cărora unii români ar fi fost ameninţaţi cu expulzarea cu forţa, dacă nu acceptau banii ce trebuie primiţi în cadrul planului francez de revenire în ţara de origine. De asemenea, secretarul de stat român, mai consemnează La Razon, consideră că Franţa se foloseşte de statistici ca să impresioneze opinia publică, asociind ţiganii cu criminalitatea, şi a atras atenţia că nic
iunul dintre cei 500 de ţigani care au ajuns deja în România nu are antecedente penale.
Ministrul francez al imigraţiei şi secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche, au apărat la Bruxelles deplina legalitate a măsurilor adoptate de guvernul francez pentru destructurarea aşezărilor ilegale ale ţiganilor şi trimiterea acasă a românilor şi bulgarilor, notează miercuri şi cotidianul catalan El Periodico. În tot acest timp, preşedintele francez Nicolas Sarkozy nu face niciun pas înapoi în ceea ce priveşte politica de imigraţie. Potrivit publicaţiei menţionate, el a confirmat că nu va da dovadă de flexibilitate în ceea ce priveşte retragerea cetăţeniei celor de origine străină, în anumite condiţii, şi mai ales în cazul uciderii unui agent al forţelor de ordine.
Publicaţia La Voz de Galicia scrie miercuri într-un editorial despre ‘cruciada infamă’ împotriva ţiganilor şi apreciază că preşedintele Nicolas Sarkozy nu acţionează astfel dintr-un alt motiv decât cel al adunării de voturi, de vreme ce el primeşte acum sprijinul opiniei publice radicale, şi nu ia în seamă nici ONU, nici Comisia Europeană ori Consiliul Europei, nici criticile opoziţiei ori ale unor voci din propriul guvern – şi nici atât plângerile asociaţiilor care se ocupă cu apărarea drepturilor omului.
