Neînţelegerile, care au culminat cu decizia unilaterală de ieri, ţin de situaţia încă incertă a aşezământului românesc de la Ierihon.
Patriarhia Ierusalimului a rupt unilateral relaţiile cu Patriarhia Română, la bază fiind disputa privind Aşezământul românesc de la Ierihon. Decizia de rupere a comuniunii dintre cele două patriarhii a fost luată unilateral şi nu a fost încă anunţată oficial.
„Între bisericile ortodoxe mari există relaţii de frăţietate, iar când cineva opreşte comuniunea, aceste relaţii nu mai există. Este vorba despre o problemă administrativă între cele două biserici şi noi suntem dispuşi să discutăm pentru a o rezolva”, a declarat pentru România liberă părintele Constantin Stoica, purtătorul de cuvând al Patriarhiei de la Bucureşti. Problema care a dus la ruperea relaţiilor dintre cele două biserici ţine de construirea unui aşezământ românesc la Ierihon pentru românii care vin în pelerinaj. Partea română susţine că a obţinut în 1998 acordul pentru construirea aşezământului, însă actualul Patriarh al Ierusalimului a invocat problema lipsei unei înţelegeri scrise.
Teologul Radu Preda consideră că decizia luată de Ierusalim este invers proporţională cu pretextul invocat. „Sper să nu dureze prea mult pentru că este o situaţie anormală. Consecinţele le vor simţi clericii care vor merge la locurile sfinte şi nu vor avea voie să slujească la altarele bisericilor care ţin de Patriarhia Ierusalimului. În decursul timpului, au mai fost zeci de astfel de momente”, susţine Radu Preda, teolog şi director al Institutului INTER, din Cluj-Napoca.
Ruperea legăturilor dintre biserici nu este o chestiune nouă în lumea clericilor. „Relaţiile acestea interortodoxe sunt adesea pigmentate de asemenea fenomene, se întâmplă de sute de ani, pentru că nu există câteva puncte de vedere comune care să constituie o «apă freatică» a întregii ortodoxii”, ne-a explicat şi Marius Vasileanu, profesor de istoria religiilor.
Reprezentanţii Patriarhiei Române au declarat ieri că nu au fost consultaţi de omologii lor înainte ca aceştia să ia o decizie atât de radicală. „Deşi în urma vizitei la Patriarhia Ierusalimului a Preasfinţitului Părinte Ciprian Câmpineanul, Episcop vicar patriarhal, din ziua de 15 aprilie 2011, s-a convenit iniţierea unui dialog bilateral frăţesc între cele două Patriarhii pentru identificarea unei soluţii privind existenţa Aşezământului românesc de la Ierihon, Patriarhia Română constată cu surprindere şi regret că Patriarhia Ierusalimului a luat o decizie unilateral”, se arată în comunicatul Patriarhiei Române.
Biserica Ortodoxă Română deţine un teren de aproape 3.000 de metri pătraţi în zona Ierihonului, unul dintre cele mai vechi oraşe din lume. În 1995, s-a decis ca acolo să fie ridicat un aşezământ pentru pelerinii români veniţi să viziteze locurile sfinte. Lucrările au început în 1999, iar în timp au fost realizate un paraclis, o biserică şi o casă de pelerini. Aceştia, atunci când vin în Ţara Sfântă, nu pot ocoli Ierihonul, un străvechi oraş biblic, situat la 40 de kilometri nord-est de Ierusalim. Ierihonul, împreuna cu Fâşia Gaza, a fost primul oraş cedat de Israel palestinienilor, în 1994, în urma acordului de pace. Oraşul a fost reocupat de militarii israelieni, dar a revenit palestinienilor în martie 2005.
