Banalul și atât de hazliul și nostalgicul praz, dacă ne gândim la genialul Amza Pellea și al său Nea Mărin, este nu numai o legume din are putem pregăti mâncăruri delicioase, dar și una căreia medicina umană tradițională îi atribuie proprietăți antiseptice, expectorante, emoliente, hemostatice, sedative, de tonifiere a sistemului nervos, mineralizant, pectoral, revolutiv. Provoacă eliminarea viermilor intestinali, distruge microorganismele aflate pe tegumente sau mucoase, favorizează expectorația prin fluidificarea secrețiilor bronșice, relaxează țesuturile și diminuează inflamațiile.
Constantin Pârvu, în „Enciclopedia plantelor“, scrie că prazul este recomandat intern în dispepsii, anemie, reumatism, artrită, bronșită, insuficiență renală, constipație, dureri cardiace. Astfel, pentru afecțiuni pectorale se poate prepara un decoct concentrat, amestecat cu o cantitate egală de miere, din care se consumă 4-5 lingurițe pe zi.
Prazul este recomandat și în cosmetică, fiind bun pentru descongestionarea tenului și combaterea acneii. Se poate prepara o mască din praz fiert timp de 30 de minute, bine omogenizat. Cu sucul de praz amestecat cu lapte dulce în părți egale se tamponează fața, fiind eficient în combaterea erupțiilor sau cuperozei. Din praz se pregătesc multe feluri de mâncare, cu carne sau de post, absolut delicioase. Chiar și clătite. Clătitele pot fi pregătite așa cum știm să le pregătim fiecare, iar pentru umplutură avem nevoie de unt, două fire de praz, o lingură făină, un pahar de vin alb, sec desigur, sare, piper și, în funcție de cum ne place fiecăruia, se poate folosi și pătrunjel. Toate acestea se călesc bine și se vor umple clătitele, care se consumă calde.