Vegetatia si animale coexista in paduri intr-o stransa interdependenta, formand, impreuna cu mediul abiotic, ceea ce numesc specialistii „ecosistemul forestier”. Marea parte a ariilor protejate din Romania au aparut din nevoia existentei unor marturii vii asupra acestor ecosisteme, influentate cat mai putin de interventiile negative ale omului. Ca o trista ironie insa, tocmai aceste locuri sunt supuse unui asediu insidios, nemilos si perseverent. Raportul Coalitiei ONG Natura 2000 Romania, intocmit in acest an, dupa un studiu riguros, de catre o echipa de specialisti membri ai unor organizatii nonguvernamentale cu experienta in protectia mediului din tara, arata ca exploatarea forestiera, vanatoarea si braconajul sunt unele dintre cele mai mari presiuni, resimtite ca amenintari din ce in ce mai mari asupra capitalului natural al ariilor protejate.
Discrepante in legislatie
Specialistii au identificat intre principalele cauze in primul rand lacune si discrepante existente intre legislatia forestiera si cea de mediu si lipsa unui control efectiv din partea unor institutii abilitate: Directiile Teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare, Agentiile de Protectie a Mediului si Garda Nationala de Mediu. Alte cauze importante enumerate sunt: amenajamentele sumare aplicate padurilor sunt realizate superficial, nerespectand statutul de arie protejata; slaba influenta a personalului angajat al administratiei parcurilor asupra celor care realizeaza gospodarirea fondului forestier de pe suprafata parcurilor; tendinta de obtinere a beneficiilor materiale imediate, cu o intensitate mai mare in cazul proprietatilor private, prin taieri ilegale, studii sumare neadecvate, exploatari intensive; lipsa sistemelor compensatorii pentru restrictionarea exploatarilor forestiere intensive pe teritoriul ariilor protejate; neinformarea proprietarilor despre statutul si regulamentul ariilor protejate; slaba constientizare si implicare a populatiilor locale in activitatile de management ale parcurilor/ariilor protejate.
Management dupa ureche
Autorii raportului observa ca managementul neadecvat al padurilor are consecinte evidente asupra ecosistemului forestier: diminuarea diversitatii biologice; scaderea diversitatii ecosistemelor forestiere (disparitia unor specii vegetale sau animale cu statut de specii protejate, endemisme sau chiar specii vulnerabile); perturbari ale ciclului apei in natura, inundatii; reducerea suprafetelor de padure cu statut de paduri naturale sau seminaturale; distrugerea zonelor de ecoton din diferite rezervatii, zone cu bogatie foarte mare de specii vegetale si animale; modificarea structurii padurilor (varsta, compozitie, stabilitate, productivitate, rezistenta).
Membrii echipei Coalitiei ONG Natura 2000 Romania au constatat si au strans numeroase dovezi in teren (fotografii si marturii) asupra impactului negativ provocat de: executarea lucrarilor de colectare si extragere a materialului lemnos pe albiile paraielor prin folosirea de utilaje grele si poluante (tractoare, TAF-uri); depozitarea masei lemnoase pe cursurile de apa; traversarea cursurilor de apa fara sa se fi executat un pod, ducand la distrugerea albiei raurilor si afectarea faunei si florei existente in habitatele respective.
Suprafete cu taieri rase
In Parcul Natural Piatra Craiului aceasta problema se poate observa in special in padurile proprietate privata, in mod deosebit in judetul Arges, unde cea mai mare parte a padurilor a fost retrocedata proprietarilor. Suprafata de fond forestier pe care sunt probleme, sesizari de ilegalitati: peste 200 ha. Exista taieri rase pe arii ce depasesc suprafata maxima admisa de legislatia in vigoare. Benzile dintre parchetele exploatate au disparut, ducand la suprafete cu taieri rase de peste 16,1 ha. Au fost observate taieri fara marcaj. O problema identificata este exploatarea si apoi „corhanirea” (extragerea materialului lemnos din zona de exploatare) arborilor prin semintis de fag, acesta fiind distrus in mare parte.
Acelasi gen de probleme au fost identificate si documentate de catre membrii Coalitiei ONG Natura 2000 Romania si in alte arii protejate: Parcul National Ceahlau, Parcul Natural Vanatori – Neamt, Parcul National Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul National Cheile Bicazului, Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei, Parcul Natural Apuseni, Parcul National Buila Vanturarita, Rezervatia Cheile Sugaului – Munticelu, Rezervatia Raul Tur.
Capra neagra – tinta vanatorilor
Braconajul, din ce in ce mai des intalnit, este determinat atat de situatia economica a populatiei din anumite regiuni, dar mai ales este determinat de insuficienta aplicare a legislatiei in domeniu. Fondurile de vanatoare de pe cuprinsul parcului apartin statului si sunt administrate de asociatii de vanatoare care asigura paza vanatului, realizeaza evaluari anuale, stabilesc planul de recolta in urma caruia au loc actiunile de vanatoare in conformitate cu legislatia in vigoare.
Teoretic, in parcurile nationale activitatile de vanatoare sunt interzise, dar exista activitati de braconaj – specifica autorii raportului.
Ca urmare a interzicerii cotelor de vanat de pe teritoriul fondurilor de vanatoare ce se suprapun partial pe teritoriul parcului, se constata o intensificare a actiunilor de braconaj, cazurile semnalate fiind in special cazuri de braconaj la capra neagra.
Deoarece de pe raza parcurilor nu se mai extrag cote de vanatoare, nu mai este reglementat cine se ocupa de aceste fonduri. AGVPS nu mai executa controale pe teritoriul parcurilor, personalul acestora este insuficient si uneori neadecvat pentru a putea face fata problemelor.
Alta problema semnalata este reprezentata de fenomenul de atragere a vanatului la marginea fondului de vanatoare, in felul acesta scotandu-se vanatul in afara ariilor protejate. In acest fel, impactul negativ este si mai mare.
Personal de paza insuficient
Personalul pentru paza si protectie din cadrul administratiilor, in cele mai multe cazuri, este insuficient, deci nu exista un control efectiv pe teritoriul parcului, suprafetele pentru patrulare fiind foarte mari. Cazuri grave de braconaj au fost sesizate in Parcul National Muntii Rodnei, Parcul National Retezat, Parcul National Piatra Craiului, Parcul National Buila Vanturarita.
Pisica salbatica, ucisa cu cazmale
In Parcul National Buila Vanturarita se braconeaza foarte intens, de multe ori cu implicarea sau cu acordul personalului silvic, conform celor declarate de membrii asociatiei Kogayon. In ultima vreme, personalul insarcinat cu paza si gospodarirea fondurilor de vanatoare ce se suprapun pe suprafata parcului (19 Bistrita si 20 Olanesti, aflate in gestionarea Directiei Silvice Valcea) nu a luat nici o masura contraventionala impotriva vreunui braconier, desi a fost sesizat in repetate randuri personalul silvic despre cazuri flagrante de braconaj.
Exista marturii pentru cazuri de braconaj in Parcul National Buila Vanturarita: 30 de mistreti, doi ursi maturi (mascul si femela) impuscati la stana de vaci din Cacova, un pui de urs prins in lat in Pietreni, trei ursi in imprejurimile satului Pietreni, o capra neagra, doi lupi prinsi in lat in Pietreni, o pisica salbatica ucisa cu cazmalele de personal al OS privat Buila, dupa ce o doborasera cu tot cu copacul in care se adapostise, un mascul de capra neagra impuscat in Cheile Costesti. De asemenea, cazuri de vanatoare si braconaj au fost identificate ca probleme reale in urmatoarele parcuri: Parcul National Ceahlau, Parcul Natural Vanatori – Neamt, Parcul National Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Parcul National Cheile Bicazului, Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei, Parcul National Buila Vanturarita.
Doar fata vazuta a aisbergului
Echipa care a lucrat la culegerea informatiilor pentru elaborarea raportului nu a avut acces la toate informatiile.
„Suntem convinsi ca acest raport este doar un punct de plecare pentru realizarea unui studiu mai bine documentat si mai detaliat. Lipsa informatiilor si a documentelor nu a permis includerea in studiu a tuturor problemelor/aspectelor legate de amenintari majore si de managementul ariilor protejate studiate”, specifica autorii raportului.
