29.3 C
București
joi, 16 septembrie 2021

Povestea statuilor lui Lucian Blaga şi Mihai Eminescu

Cei doi poeţi români sunt omagiaţi prin intermediul unor monumente amplasate la intrarea unuia dintre cele mai importante aşezăminte culturale din România

 

„Privind” spre monumentul lui Avram Iancu şi spre catedrala Ortodoxă din Piaţa care poartă numele eroului revoluţionar al moţilor de la 1848-1849, statuile lui Lucian Blaga şi Mihai Eminescu veghează treptele care duc spre intrarea Teatrului Naţional. În condiţiile în care este unul dintre cele mai valoroase monumente arhitecturale ale municipiului, precum şi o reprezentativă realizare a arhitecturii primilor ani ai secolului XX, edificiul adăposteşte sediul companiei Teatrul Naţional Român „Lucian Blaga” şi cel al companiei Opera Naţională Română. În partea dinspre Palatul de Justiţie (sediul Curţii de Apel) a treptelor de acces, se află statuia lui Lucian Blaga (1895-1961), personalitate marcantă a culturii universale, filozof, poet şi dramaturg.

Înaltă de trei metri, operă a sculptorului Romul Ladea, statuia de bronz, înfăţişându-l pe poet într-o atitudine meditativă,  străjuieşte accesul spre Teatru, din anul 1986. De cealaltă parte a treptelor, spre Bulevardul Eroilor, o altă statuie veghează Teatrul Naţional Român. Ea este opera sculptorului Ovidiu Maitec şi îl înfăţişează pe poetul naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Turnată în bronz, cu o înălţime similară cu cea a lui Blaga, statuia a fost inaugurată în 1976, adică cu 10 ani înaintea statuii „gemene”, în onoarea celui mai mare poet român. Poetul este surprins în aceeaşi atitudine meditativă ca şi „tovarăşul său”, dar spre deosebire de Blaga a cărui privire este orientată mai mult spre pământ, el priveşte înainte, prin timp, imun la forfota pieţei.


Legături cu Clujul

Lucian Blaga s-a numărat printre cei mai valoroşi profesori ai Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj. El a activat în universitate până când rectorul comunist Emil Petrovici l-a exclus pe marele poet şi filosof din corpul academic al universităţii clujene. Mihai Eminescu, în schimb, a fost implicat în viaţa culturală a Clujului din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi din postura de angajat al unei companii de teatru, care completează enorma influenţă a lui Eminescu asupra literaturii create în Transilvania.

Ultima oră
Pe aceeași temă