1.8 C
București
sâmbătă, 28 decembrie 2024
AcasăSpecialDOPAJ: Cazurile sportivilor români care au consumat substanțe interzise

DOPAJ: Cazurile sportivilor români care au consumat substanțe interzise

Recent, două sportive românce, Mirela Larvic și Eva Tofalvi, au fost acuzate de dopaj cu meldonium, un medicament care protejează celulele cardiace și care îmbunătățește rezistența la efort. Cazurile lor nu sunt singulare – în ultimii 16 ani, zeci de sportivi români și-au atras suspendări, iar medaliile le-au fost retrase, după ce au fost depistați pozitiv cu diverse substanțe interzise.

România liberă vă prezintă cazurile de dopaj în care au fost implicați sportivii români, după anul 2000.

Gimnastică: Andreea Răducan a pierdut medalia de aur de la JO Sydney pentru un Nurofen

Andreea Răducan a fost personajul celui mai mare scandal de dopaj din istoria gimnasticii româneşti, sportiva fiind depistată pozitiv la probele antidoping din anul 2000, la Jocurile Olimpice de la Sydney. Lui Răducan i-a fost retrasă medalia de aur obţinută la proba de individual compus, din pricina unei pastile de Nurofen, administrate de medicul echipei.

„Eu m-am dus la medic pentru o durere de cap atunci, nici măcar nu ştiu dacă eram răcită”, spunea Andreea Răducan, la 10 ani după scandal, când și-a lansat cartea ”Reversul medaliei”. Și antrenoarea Mariana Bitang și-a amintit: ”Ţin minte că atunci, la Sydney, când se apropia procesul, stăteam noaptea la hotel, eu cu Andreea ne uitam la BBC sau CNN, iar ea mi-a spus: «Am fost trei zile campioană mondială şi nu m-a băgat nimeni în seamă, iar acum, dintr-o dată, am ajuns vedetă»”.

Fotbal: Mutu, suspendat nouă luni

Nicolae Grigore a fost primul fotbalist român suspendat pentru dopaj, după ce a fost depistat pozitiv cu norandrosteron, în urma unui test antidoping efectuat după meciul de campionat Dinamo-FC Brașov, din 1 mai 2004. Deși, inițial, era foarte sigur pe medicamentația primită din partea echipei medicale, fotbalistul și-a schimbat repede punctul de vedere, după o serie de anchete care au condus la concluzia că problema depistării pozitive a aparținut strict medicilor de la echipă. Susținut inclusiv de fotbaliști de la alte formații din Liga 1, Grigore și-a ispășit suspendarea pentru dopaj timp de șase luni de zile.

Un alt caz celebru de dopaj în fotbal este cel al lui Adrian Mutu, care a fost depistat pozitiv pentru consum de sibutramină, în 20 ianuarie 2010, caz pentru care a fost audiat de procurori în repetate rânduri. Fotbalistul poreclit „Briliantul“ a fost suspendat timp de nouă luni, dar s-a bucurat de susţinerea clubului său de atunci, ACF Fiorentina.

În 29 ianuarie 2010, jucătorul a declarat, prin intermediul conducerii clubului Fiorentina, că nu va solicita contraexpertiză, iar motivul a fost unul simplu: Mutu nu știa dacă a folosit sau nu o substanță interzisă. În speranța că va obține o pedeapsă minimă, fotbalistul a acceptat să stea ”pe bară” timp de nouă luni.

Haltere: Cum a pierdut România jumătate din medalii la Campionatele Europene din 2013

În anul 2013, Răzvan Martin, medaliat cu bronz la Olimpiada de la Londra din 2012, câștigător a două medalii la Europenele din Albania, între care si singurul aur al delegației României, a fost depistat pozitiv. El a pierdut toate medaliile câștigate, după ce a picat testul antidoping. La acea vreme, Răzvan Martin, la acea vreme în vârstă de 2 de ani, s-a dopat cu stanozolol, un steroid slab.

Tot în 2013, o altă sportivă româncă a fost prinsă cu substanțe interzise: Elena Andrieș a picat testul antidoping, la întrecerea organizata în Tirana. Și Andrieș, câștigătoare a trei medalii în Tirana, a fost descalificată, iar titlurile i-au fost retrase.

Conform mai multor surse, oficialii Federației Române de Haltere ar fi avut suspiciuni în privința corectitudinii celor doi sportivi, însă ar fi evitat să îi testeze. În urma scandalurilor, din cele 13 medalii câștigate la Campionatele Europene de Haltere, România a rămas cu numai șase dintre ele.

Și Roxana Bîrcă, medaliată cu aur în 2013, la Universiada din Kazan, a fost suspectată de dopaj. Cu toate că verdictul final nu a fost făcut public, sportiva româncă și-a susținut nevinovăţia. În ciuda explicaţiilor pe care Bîrcă le-a oferit, Agenția Națională Anti-Doping (ANAD) a emis un comunicat care a contrazis spusele româncei după depistarea pozitivă la Duphaston.

Lupte: Estera Dobre, suspendată doi ani

Un alt caz este cel al Esterei Dobre, medaliată de cinci ori la Campionatele Europene de luptă, care a fost suspendată doi ani pentru dopaj. Sportiva a fost depistată pozitiv, după ce a obţinut medalia de argint la Campionatul European de Lupte, în 2014, descoperindu-se că a folosit furosemid, substanță care se folosește în tratarea edemelor.

După perioada de suspendare, antrenorul sportivei, Petre Brândușan, a declarat că, o dată cu revenirea Esterei, pretențiile la o medalie au crescut. ”Din nou cu Estera Dobre, lângă Simona Pricop, sperăm să recucerim o medalie la mondialele viitoare și să mergem la JO de vară”, a spus el.

Și preşedintele Federaţiei Române de Lupte, Răzvan Pârcălabu, a asigurat-o pe Estera Dobre de sprijinul instituţiei, astfel încât sportiva să-și intre în formă pentru Jocurile Olimpice de la Rio, din această vară.

Atletism: Natalia Lupu și Mirela Larvic, depistate cu meldonium în organism

În 2014, celebrul cotidian The Telegraph anunța că nu mai puțin de 225 de atleți din 39 de țări sunt suspectați de dopaj cu diverse substanțe interzise. Printre cei 224 de sportivi, erau nominalizați si 11 atleți din România.

Unul din cazuri este cel al atletei Natalia Lupu, născută în Republica Moldova. Ea a fost suspendată pentru dopaj în anul 2014, după ce a fost depistată pozitiv la stimulentul metilhexanamină, la Campionatele Mondiale în sală de la Sopot, unde s-a clasat pe locul 5.

Natalia Lupu a recunoscut, recent, că i-a fost prescris și meldonium, substanța cu care au fost depistate de curând atleta Mirela Larvic și la biatlonista Eva Tofalvi. Lupu a fost suspendată pentru două luni, după ce a fost pozitiv cu meldonium.

Săptămâna aceasta, Mirela Larvic, fostă campioană mondială şi europeană de tineret, la 800 de metri, a fost depistată pozitiv cu meldonium, substanță interzisă de la 1 ianuarie 2016. Sportiva era cotată cu șanse bune să se califice la Olimpiada de la Rio. Larvic a fost depistată în timpul Campionatului Mondial în sală de la Portland.

Și biatlonista Eva Tofalvi a fost depistată pozitiv tot cu meldonium, la etapa de Cupă Mondială de la Oslo, de la începutul lunii martie. „Am avut bronşită şi mi-a fost prescris acest medicament de către medic. Am toate hârtiile de la doctor, am fost şi la cardiologie. Mi s-a găsit un murmur cardiac. Nu ştiu exact cum se numeşte boala. Am să mă retrag”, a anunțat Tofalvi.

Box: Trei pugiliști au recunoscut că au folosit substanțe interzise

În 2006, chiar în luna ianuarie, box-ul românesc era lovit de un scandal imens pentru dopaj. Comisia de audieri a sportivilor, aflată sub tutela Agenției Naționale Anti-doping, a analizat trei cazuri de dopaj înregistrate la acea vreme: Nica Nicușor, Voicu Constantin și George Cristea, din lotul național de box. Pugiliștii consumaseră furosemid, substanță aflată pe lista celor interzise. 

În cadrul audierilor, cei trei sportivi și-au recunoscut vinovăția și au dat o declarație pe proprie răspundere, în acest sens, anunța un comunicat al ANAD. Astfel, conform prevederilor legislatiei anti-doping, Nica, Voicu si Cristea au primit suspendări din ring de doi ani. 

Cine judecă folosirea substanțelor interzise în lumea sportului

Organismul suprem care gestionează problemele legate de dopaj în sport este AMAD (Agenția Mondială Anti-Doping).

Convenția Europeană Împotriva Dopajului a fost adoptată la Strasbourg, la 16 noiembrie 1989. A intrat în vigoare la 1 martie 1990. Țara noastră a ratificat Convenția prin Legea nr. 171 din 2 octombrie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, din 9 octombrie 1998.

Legea nr. 227/2006, privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, este aplicată și în România din 2006 și prevede, între altele, că: prezența unei substanțe interzise sau a metaboliților acesteia ori a markerilor ei în proba biologică provenită de la un sportiv precum și utilizarea sau tentativa de a utiliza o substanță interzisă sau o metodă interzisă determină concluzia că un sportiv este dopat sau a intenționat să se dopeze.

Cele mai citite

Programul de guvernare: 10 măsuri esențiale pentru sprijinirea firmelor

Guvernul propune un program de modernizare economică sustenabilă pentru România, axat pe sprijinirea firmelor, reducerea birocrației și accelerarea digitalizării. Potrivit unei analize Termene.ro, obiectivul...

Misterul scufundării mega-iahtului Bayesian: Întrebări, teorii și lecții pentru industria navală

O investigație a jurnaliștilor de la The Telegraph dezvăluie detalii despre design, circumstanțele meteorologice extreme și speculațiile din jurul tragediei care a șocat lumea navigației de...

Republica Moldova aprobă o strategie de apărare pe zece ani: Accent pe securitate și integrarea în UE

Parlamentul Republicii Moldova, dominat de aleşi pro-occidentali, a adoptat joi o strategie de apărare pentru următorii zece ani. Documentul prevede creșterea cheltuielilor pentru apărare,...
Ultima oră
Pe aceeași temă