Lansat încă din 31 mai la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură de la Veneţia, proiectul propus de doi tineri artişti de la Craiova, Adrian Bojenoiu şi Alexandru Niculescu, va avea o nouă componentă ce va fi prezentată pe 1 septembrie.
Participarea României la cea de-a 54-a ediţie a Bienalei de Artă de la Veneţia continuă cu proiectul „Romanian Cultural Resolution-documentary”.
Proiect în proiect
Propunerea lor constă într-o platformă de documentare şi cercetare a contextului artistic contemporan din România, o activitate începută în urmă cu doi ani de Centrul pentru Cultură Contemporană Club Electro Putere de la Craiova. Toată această activitate a fost transferată la Veneţia din 31 mai. Proiectul include patru expoziţii, una foarte mare deschisă anul trecut în Germania, refăcută apoi şi adaptată la spaţiul din Craiova, ne-a explicat unul dintre autori, Adrian Bojenoiu.
Proiectul de la Veneţia este conceput în trei părţi. Una expoziţională, cu elemente din cele două expoziţii (din Germania şi Craiova). Alta este editorială şi una de proiecţie. Adică, sub numele „Romanian Cultural Resolution” sunt expuse o arhivă video pe baza interviurilor cu artişti şi curatori români, catalogul „Romanian Cultural Resolution”, o selecţie de cărţi de artă din România şi proiectul invitat „The Last Analog Revolution, a Memory Box”, a cărui deschidere va avea loc pe data de 1 septembrie.
Toate aceste elemente urmăresc „soluţiile şi tendinţele pe care artele vizuale le-au dezvoltat în ultimii ani, făcând să se vorbească atât despre o renaştere şi o reformare a discursului artistic contemporan, cât şi despre un întreg ansamblu de probleme sau situaţii care ilustrează precaritatea condiţiei artistului în contextul local şi nuanţarea celui global în faţa ideii de spectacol şi mercantilism”, explică autorii.
La masă… cu artiştii
Pentru capitolul documentar s-a amenajat în galeria veneţiană un perete formal, un fel de hartă cu numele artiştilor participanţi în proiect, numele lucrărilor, unde sunt ele amplasate, cotaţiile etc.
Totodată, au fost realizate mai multe filme cu interviuri în care apar artişti contemporani români, curatori, oameni implicaţi în artă. Filmul, realizat după o scenografie a regretatei artiste Ioana Nemeş, se numeşte „Portret cu mâini”.
Conţine „interviuri şi convorbiri despre contextul artistic contemporan nuanţat cu diferite poziţii ale artiştilor din Cluj, Bucureşti, Iaşi, artişti tineri şi bătrâni, reprezentanţi ai ICR sau din sistemul de învăţământ şi alţii”, ne-a mai spus Bojenoiu. Această serie de interviuri va pune în lumină probleme legate de identitatea artei, de consum, de producţie şi funcţiile pe care arta le deţine în prezent.
Catalogul Romanian Cultural Resolution, publicat de editura Hatje Cantz, este conceput sub forma unei rezoluţii culturale având la bază patru proiecte cu-
ratoriale ce analizează arta românească atât în tranziţia socială şi politică generată de căderea comunismului, cât şi prin unele manifestări artistice independente de contextul sociopolitic.
Filme de artă
Proiectul invitat, „The Last Analog Revolution, a Memory Box”, semnat de Ştefan Constantinescu şi Xandra Popescu, este conceput, de asemenea, pe invitarea unor alţi artişti. Este realizat el însuşi ca o reflecţie asupra conceptelor de revoluţie şi diviziune geo-politică între Est şi Vest. Expoziţia va prezenta, sub forma unei instalaţii video, lucrări de Ştefan Constantinescu, Péter Forgács, Zuzanna Janin, Karen Mirza&Brad Butler, Deimantas Narkevicius, Yves Netzhammer, Liliana Moro şi Via Lewandowski.
Sunt filme de artă realizate cu artişti care vorbesc despre ei. Acestea vor fi prezentate într-un dispozitiv gândit ca o cutie, în care sunt mai multe locuri la o masă împărţită în multiple compartimente în care sunt amplasate monitoare pentru filme.
În mijlocul camerei este amplasată o lucrare mare, sculptura artistei Via Lewandowski.
Bienala de la Veneţia va fi deschisă până pe 27 decembrie 2011, iar Noua Galerie are program de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00. Organizatori sunt Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Ministerul Afacerilor Externe.
