Posibilitatea ca persoane private să înființeze universități și trecerea celor care nu au luat bacalaureatul în sarcina facultăților sunt doar două dintre modificările esențiale aduse Legii educației naționale, prin OUG.
Fără nici o dezbatere și fără a oferi prea multe explicații publice pe marginea modificărilor aduse, Guvernul Ponta a schimbat într-atât Legea educației naționale din 2011 încât se poate vorbi, practic, de o nouă lege. Ordonanța de urgență, nr. 49/2014, a fost adoptată, la pachet cu multe altele, în ședința de guvern de joia trecută.
Universități înființate de persoane fizice
De acum înainte, o persoană fizică sau un grup de persoane fizice vor putea înființa o instituție de învățământ superior particular și confesional, având în continuare calitatea de fondatori. Or, fondatorul are o mulțime de drepturi, inclusiv în ceea ce privește desființarea sau dizolvarea universității și patrimoniului acumulat pe parcursul desfășurării activității. „În caz de desființare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul instituțiilor de învățământ superior particulare și confesionale particulare revine fondatorilor“, se arată în lege. Ce înseamnă, mai clar, acest lucru? Că persoanele fizice fondatoare își vor putea însuși patrimoniul dobândit din taxele studenților și pentru care nu au plătit impozite și TVA, deoarece universitățile private sunt instituții nonprofit. După care, evident, nimeni nu le interzice să o ia de la capăt, cu o nouă universitate particulară.
O prevedere similară a încercat PSD să introducă, în 2012, printr-un proiect de lege inițiat de Petru Filip și Cătălin Croitoru (foști membri ai PDL, actualmente ai PSD). Sesizați de președintele Traian Băsescu, judecătorii Curții Constituționale au decis, în iunie 2012, că modificarea este neconstituțională. Ulterior, în contextul discuțiilor pe tema revizuirii Constituției, social-democrații au încercat să rezolve direct „problema“, adică să modifice Legea fundamentală, astfel încât sub principiul autonomiei universitare să intre și „capacitatea, recunoscută prin lege, a instituțiilor de învățământ superior de a-și gestiona direct și nemijlocit patrimoniul“. Acum, dacă nici revizuirea Constituției nu se mai produce, Guvernul Ponta a forțat nota și a revenit cu aceeași prevedere catalogată drept neconstituțională acum doi ani. Premierul și oamenii săi au mizat, probabil, pe ideea că ordonanța va trece neobservată în vârtejul informațiilor despre congrese, prezidențiabili, procese și arestări care inundă canalele în această perioadă.
În plus, față de încercarea din 2012, materializată printr-un proiect de lege, ordonanța de urgență de acum nu poate fi atacată la CCR decât de Avocatul Poporului. Or, este puțin probabil ca Victor Ciorbea să uite cine l-a pus în fruntea instituției și să sesizeze Curtea Constituțională.
Fără bac, în facultate
Tot de o recidivă se poate vorbi și în ceea ce privește posibilitatea ca elevii care nu au luat bacalaureatul să se pregătească în facultăți. „Pentru absolvenții de liceu care nu au susținut/nu au promovat examenul de bacalaureat național, statul poate asigura, din finanțarea de bază sau din alte surse de finanțare, organizarea de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat“, se arată în ordonanța adoptată de Guvernul Ponta pe 26 iunie. Tot actul normativ permite, „în cazuri temeinic justificate“, să fie organizată o sesiune de bacalaureat specială.
În 2011, la inițiativa Ecaterinei Andronescu, PSD a depus un proiect de lege prin care absolvenții de liceu fără bacalaureat să aibă acces la facultate. Potrivit guvernanților de atunci, de măsură ar fi beneficiat aproape 50.000 de absolvenți.
