Sindicaliştii din Poliţie recunosc că gesturile lor au depăşit limitele conduitei profesionale, însă sunt pregătiţi să-şi asume efectele: statul nu poate desfiinţa Poliţia. Unii analişti cred că s-a creat un precedent periculos între forţele care trebuie să apere statul şi că ministrul de Interne a reacţionat slab.
Acuzaţi că au mărşăluit ilegal la Palatul Cotroceni şi că şi-au dezonorat uniforma şi profesia, poliţiştii protestatari sunt dispuşi să-şi asume consecinţele, spunând că au ajuns la disperare. Pe de altă parte, Preşedinţia şi Cabinetul primului-ministru folosesc aceeaşi monedă: refuză dialogul şi au anunţat că renunţă la serviciile de escortă ale Poliţiei şi Jandarmeriei, din timpul deplasărilor oficiale.
„A fost un marş spontan, având în vedere că la Palatul Victoria nu ne răspundea nimeni, oamenii au zis să mergem peste preşedinte, la Cotroceni. Am încercat să liniştim lucrurile, am făcut apel să nu fie incidente, dar e o situaţie în care poliţistul a ajuns la disperare”, povesteşte Marin Gruia, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor, cum a degenerat protestul de vineri, la care au participat aproximativ 6.000 de poliţişti.
Ce riscă poliţiştii
Preşedintele Traian Băsescu i-a acuzat pe protestatari că au acţionat ilegal şi, mai mult, că Jandarmeria nu şi-a făcut datoria şi a închis ochii în faţa colegilor lor. Marius Idiţă, vicepreşedintele Sindicatului „Pro Lex”, susţine însă că liderii Cartel Alfa, confederaţia care a organizat protestul, a obţinut acceptul Primăriei Capitalei de a părăsi locaţia iniţială – Piaţa Victoriei: „S-a luat legătura cu primarul Capitalei şi el a decis că putem merge spre Cotroceni. Dacă ne zicea nu, atunci nu ne-ar fi lăsat nici Jandarmeria. Nu preşedintele zice dacă a fost legal sau nu, ci primarul”. Într-adevăr, primarul general Sorin Oprescu a invocat dreptul constituţional al oamenilor de a protesta şi a susţinut că a autorizat protestul pe loc. „Suntem pregătiţi, e normal să se aplice sancţiuni şi amenzi de către Jandarmerie sau Primărie”, spune însă Marin Gruia.
Pe de altă parte, cel puţin cinci poliţişti prezenţi la protest riscă să se aleagă cu dosare penale, după cum a declarat ministrul de Interne, Vasile Blaga, pentru că ar fi adus cu ei la miting armele din dotare. Un alt aspect penal al protestului poliţiştilor este modul în care şi-ar fi dezonorat uniforma şi profesia, aruncând cu caschetele înspre Palatul Cotroceni. Ofensa adusă însemnelor de stat ale României se pedepseşte cu închisoarea, însă sindicalistul Marin Gruia susţine că acele „două-trei” caschete aruncate „erau vechi, făceau parte din uniformele care s-au tot schimbat în ultimii ani”, chiar dacă recunoaşte că „nu trebuia să aibă loc un astfel de gest”. În plus, statutul poliţiştilor contravine comportamentului din stradă al acestora: poliţiştii nu trebuie să aibă comportamente care să aducă atingere „onoarei,probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei”.
Poliţişti sau huligani?
Lozincile obscene şi gesturile demne mai degrabă de o galerie de fotbal nu au mai fost auzite până acum la vreun alt protest sindical, până la cel al poliţiştilor. Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului de Politici Publice, crede că, dincolo de legalitatea protestului, „ei nu aveau voie să facă acele lucruri, în uniformă. E o dezonoare pentru ei, nu am mai văzut până acum un om în uniformă să strige ce au strigat ei”. Analistul spune că revolta poliţiştilor poate fi îndreptăţită, însă „există nişte constrângeri constituţionale, altfel, mâine, şi Armata ar putea să iasă în stradă”. Mai mult, legea sindicală interzice să faci mitinguri cu solicitări politice, adaugă Adrian Moraru: „Toată lumea uită legea asta, la miting poţi să soliciţi bani, condiţii de muncă, dar nu demisia lui Boc sau a lui Băsescu”.
Liderii sindicali se dezic de gesturile obscene ale unor colegi de-ai lor. „Nu sunt de acord cu ce au făcut unii colegi, afirmaţiile lor au ieşit din aspectul de civilizaţie de care trebuie să dea dovadă poliţiştii”, spune Marius Idiţă. Liderul sindical Marin Gruia crede însă că „anumite lozinci au apărut în masă, ştiţi cum e, dacă unul strigă, imediat se propagă în mulţime, nimeni nu mai reacţionează individual”. Totuşi, sindicaliştii nu se tem de efectele asupra imaginii instituţiei pe care o reprezintă. „Poliţia nu va avea de suferit, ce o să se întâmple, vor desfiinţa Poliţia, se va crea haos?”, se întreabă Marius Idiţă. Sindicalistul Gruia se bazează chiar pe susţinerea presei: „Cred că mass media sunt mai mult de partea poliţiştilor”.
Reacţia lui Blaga, „ca Dejeu la mineriadă”
Traian Băsescu şi Emil Boc au anunţat că renunţă la colaborarea Poliţiei în escortele coloanelor oficiale care le deschid drumul şi se bazează doar pe Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP). Poliţiştii spun că legea îi obligă, nu politicienii. „Reacţia lor e strigătoare la cer, cum să renunţe la o instituţie a statului? E o decizie luată la nervi, la supărare, juridic este nulă”, crede Gruia, în timp ce Idiţă aşteaptă o modificare a legii, dacă într-adevăr se doreşte renunţarea la „serviciile” Poliţiei.
Totuşi, această replică mai mult simbolică din partea autorităţilor nu este de ajuns, crede analistul Adrian Moraru: „Preşedintele şi premierul fac şi ei ce pot, pentru că nu pot controla mulţimea şi nici să-i sancţioneze pe cei care nu şi-au făcut treaba. Cine trebuia nu a reacţionat însă. Avem un Minister de Interne care se uită cum se aruncă cu caschetele. Vasile Blaga nu a făcut nimic, doar a dat nişte declaraţii”. Moraru crede că, dacă jandarmeria franceză s-ar fi comportat la fel ca poliţiştii români, „a doua zi acei oameni nu mai erau în structură. Eu nu susţin să li se interzică protestele, însă Vasile Blaga seamănă cu Gavril Dejeu în vremea mineriadei de la Stoeneşti: e incapabil să facă ceva, pentru că situaţia e prea delicată”. Fost şef al Poliţiei între 2001 şi 2003, generalul Florin Sandu, în prezent avocat, crede că situaţia este „de un impas deosebit” şi că ambele părţi au greşit: „Poliţiştii au încălcat normele de morală şi bunăcuviinţă, dar au scuza provocării: au fost agresaţi fizic şi psihic cu acea reducere de 25% şi de sporuri. Nu trebuia însă să se manifeste aşa. Dar şi preşedintele a dat un semnal pentru cetăţeni să nu mai respecte Poliţia, prin gestul său”.
Traian Băsescu
Preşedintele cere rezolvarea „problemelor de disciplină” din MAI
Poliţiştii care au protestat vineri au încălcat grav legea şi au subminat autoritatea statului român, a spus ieri preşedintele Traian Băsescu, într-o declaraţie-explicaţie la decizia de renunţare la serviciile structurilor MAI. „Eu, în calitate de preşedinte, nu pot asocia preşedinţia României, ca instituţie, şi pe preşedintele României cu salariaţii dintr-o instituţie care au încălcat grav legea” participând la „un marş ilegal”, a arătat şeful statului. El a adăugat că este vorba de o încălcare făcută „purtând uniforma statului român şi, pe uniformă, simbolurile statului român”. Preşedintele a mai spus că vinovaţi de încălcarea legii s-au făcut şi jandarmii, nu doar poliţiştii care au manifestat, şi a cerut Guvernului Boc „să rezolve imediat problemele de disciplină şi de res-pectare a legii din MAI”.
În ceea ce priveşte cererea protestatarilor de a purta o discuţie cu şeful statului, preşedintele a explicat că nu s-a aflat vineri în Bucureşti.
Penal
Aruncarea caschetelor, infracţiune
Potrivit Codului Penal,
„orice manifestare prin care se exprimă dispreţ pentru
însemnele României se
pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani”. Totodată, „manifestarea prin care se exprimă dispreţ pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la trei luni sau un an sau cu amendă”. Potrivit unor surse din MAI citate de Mediafax, din cele circa 300 de cazuri de ultraj înregistrate de Poliţie, 90% se referă tocmai la lovirea caschetei şi aruncarea acesteia pe jos de către agresori.
Reguli
Însoţirea coloanelor oficiale
Regulile pentru însoţirea coloanelor oficiale de către Poliţie sunt prevăzute în Regulamentul de aplicare a noului Cod Rutier (OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice). Potrivit acestuia, „se însoţesc cu echipaje ale Poliţiei demnitari români sau oficialităţi străine cu funcţii similare acestora, după cum urmează: preşedintele României, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor şi primul-ministru al Guvernului”. În tot ceea ce înseamnă misiuni de însoţire a coloanelor oficiale, structurile Poliţiei acţionează în cooperare cu Serviciul de Protecţie şi Pază.
